Cele mai spectaculoase peisaje de iarna din lume

Nu sunt o mare iubitoare a iernii si nici nu-mi place zapada prea tare. Insa cand vad asemenea peisaje sculptate in gheata, nu pot sa nu recunosc spectaculozitatea acestui anotimp. La munte sau la mare, in paduri, pe campii, totul s-a imbracat de sarbatoare, in mantie de argint. Iata mai jos cele mai frumoase peisaje de iarna din lume...

Paradisul pierdut din Tarragona (Eseu-foto)

Portocali. Pasi pierduti in nisip. Parfum de conuri de brad. Stanci solitare privind marea. Terase parasite, imbracate in alb. Apus de ambra. Mediterana linistita, imbratisand orasul. Portul doar in aparenta pustiu. Nisip sarutat de valuri. Tarragona, paradisul din amintirile noastre. Dragoste la prima vedere...

Tarragona, orasul sperantei

Din prima clipa in care am pus piciorul pe tarmul acestui oras, m-am simtit vindecata, libera. Ochii nu reuseau sa cuprinda frumusetea zorilor ce se revarsau in acea dimineata de octombrie peste orasul adormit, cu sclipiri discrete de piatra neslefuita. Micul targ catalan se afla la 100 de km de Barcelona, dar pentru noi se afla la celalalt capat al lumii si a devenit orasul sperantei, locul care ne-a oferit cea mai frumoasa zi din intreaga noastra calatorie.

Cum m-am lepadat de Gaudi de 3 ori inainte de rasarit (2)

Sants Station
In primul rand vroiam sa ajung intr-o zona cunoscuta sau cat mai aproape de hotelul in care am stat o noapte, pentru ca observasem ca in spatele acestuia era un parc mare, unde lumea statea pe iarba si asculta muzica. Era o idee... Si intr-un final am ajuns.

Am vrut sa ne asezam pe iarba, insa era uda si din loc in loc infloreau grupuri de adolescenti drogati si beti.

Cum m-am lepadat de Gaudi de 3 ori inainte de rasarit (1)

Sant Pau
Totul a inceput intr-o dimineata, in prima zi din octombrie. Dupa o noapte petrecuta intr-un hotel elegant din centrul Barcelonei, ne-am oprit intr-o cafenea pentru a lua micul dejun. Aglomeratie, miros de tortilla de patatas, oameni obisnuiti, chelnerite care inteleg si vorbesc engleza doar cand este vorba despre bani. Ne-am asezat la bar, am comandat si am fost serviti fara niciun fel de bunavointa. In plus, in timp ce ne savuram cafeaua (foarte buna, de altfel) dom'soara barmanita se spala pe maini si stropea pe toata lumea cu apa. Am terminat, am platit. Ieftin. Insa nu a fost chiar asa...

Barcelona - o zi pe Sant Sebastia Beach

Din gara San Piero a Sieve am luat trenul spre Florenta, unde am intampinat ceva dificultati pentru a merge mai departe. Exista un singur bancomat in gara care functiona greu si cand vroiai sa scoti bani te trimitea pe o pagina de donatii, iar oamenii se enervau si urlau la masinarie, apoi cand am vrut sa cumparam bilete de tren de la automat, de la o hartie de 20 de euro ne-au dat restul imprimat pe un biletel, care trebuia prezentat la un ghiseu pentru a incasa cash.

O casa in inima Toscanei

Dupa cum va povesteam, Rita si Matteo ne-au invitat sa locuim in "modesta" lor vila, in Toscana. Atat eu, cat si iubitul meu, nu doar ca am ramas fara grai cand am vazut casa, imprejurimile si i-am cunoscut pe parintii Ritei, dar un sentiment de bine si pace ne-a patruns in suflet si va ramane vesnic in amintiri.

O vila cocheta ridicata pe un buric de deal, cu un living modern, cu accente vintage, asta a fost prima impresie. Ne-am inselat. Casa Ritei este un adevarat camin plin de caldura si stralucire.

Scarperia, orasul cutitelor

Am ajuns in Scarperia din intamplare. Cautand pe Couch Surfing o gazda in Florenta, mi-a raspuns anuntului Rita, invitandu-ma sa locuiesc in casa ei, aflata la 25 de km de Florenta, in inima Toscanei. Si nu am stat prea mult pe ganduri...

Am calatorit cu trenul "regionale" si am facut cam 15 minute din Florenta pana in gara San Piero a Sieve, unde Rita ne astepta vesela, superba si extrem de calda. Am avut ocazia sa locuiesc la persoane minunate in aceasta calatorie, insa Rita a depasit cu mult notiunea de "gazda".

Under the Tuscan Sun

Din Genova am luat un tren la prima ora din zi spre La Spezia, apoi spre Pisa, unde am schimbat traseul spre Florenta si ne-am indreptat spre inima Toscanei, in micul orasel Scarperia. 

Mirajul acestei zone este de netagaduit! Dealurile molcome se intind cat vezi cu ochii, mangaiate lenes de soare, viile isi revarsa strugurii grei, casele de poveste ...

La Lanterna

Dupa furtuna din noaptea trecuta, soarele a iesit timid si a imbracat colinele Genovei in roz delicat. Batea un vant puternic, insa marea era linistita si imbietoare. Am plecat destul de tarziu de la gazdele noastre, fara sa avem vreun traseu stabilit, lasandu-ne purtati doar de inspiratie si de... mirosul de pizza. 

Din pacate, bucataria genoveza...

Genova, la Superba

Toti italienii care au aflat ca voi merge in Genova au ridicat orasul in slavi si mi-au zis ca este nemaipomenit, grozav, mirobolant... Bineinteles ca asteptarile au fost mari, mult prea mari...

Primul lucru care m-a impresionat cand am ajuns in gara mica si mizera a Genovei a fost ca toata zona era WI-FI, ca de fapt tot orasul, cum aveam sa aflu mai tarziu. Vreme superba, soare, lume in costume de baie si...


Eat, Pray, Love - varianta personala:)

"Articol-raspuns" la provocarea celor de la Lumea Mare, cu respect si consideratie:) Intra in Lumea Mare si via Facebook! 

O ploaie rece de toamna mi-a calauzit pasii pe stradute laturalnice dintr-un cartier marginas din Milano in cautarea unui espresso fierbinte si poate, hmmm! a ceva delicios de mancare.  Frunzele...

Milano - The moral capital of Italy


Ploaia acopera geamurile cu lacrimi induiosatoare. Fumez incet, tremurat, sufland fum intr-un pahar de limoncello si urmarindu-i rostogolirile cetoase si parfumul amarui, de lamaie si tigara fina. 

Ziua mi-a fost plina pana in marginile sale. Nu stiu daca...

Cele mai frumoase amintiri din Tenerife (3)

Timpul imi dilueaza amintirile si le aseaza pe un piedestal uneori meritat. Alteori inaltat pe baza comparatiilor dintre cele doua lumi in care am trait. Insa intotdeauna dureros, pentru ca sufar de dor, ca dupa un om drag...

3. Masca - la sfarsit de decembrie, cu cateva zile inainte de Craciun, am urcat cei 5 kilometri serpuiti in jurul muntelui pentru a respira parfumul altor vremuri si al unei lumi ciudate, izolate, dar atat de frumoase incat iti taie respiratia. Masca nu prea se poate povesti in cuvinte. Este un sat de pirati sculptat in stanca, sunt cateva case de curajosi care infrunta singuratatea si linistea suprema, este o asezare ascutita de care se agata oceanul ca o mantie de argint. Masca pare sa vina din legende, daca n-as fi vazut-o, as putea spune ca nu este reala.


Nici acum nu realizez cata frumusete, senzualitate bruta si taine are acest sat alcatuit din aer pur, portocali, stanca si apa. Insa chipul acestei asezari este ascuns, nu se arata oricui, trebuie sa stai acolo o vreme, sa fii una cu acel petec de rai. Cred ca ar fi primul loc in care as merge, daca m-as intoarce...

2. Playa Troya - aici lumina se filtreaza prin suflet. Jur ca in acest golf, pe aceasta ridicatura de iarba proaspata, vei afla alt mers al lumii. Lumina nu este reala! Oamenii se vad mici, in culori inchise, doar umbre insufletite pasind pe altarul oceanului, in timp ce norii danseaza in jurul soarelui, aprinsi de orgia unui apus african, fara cuvinte.


1. Las Galletas - orasul meu de suflet - aici m-as vedea imbatranind, privind pe geam la oceanul agitat, deschizand dimineata usile larg pentru a intra cel mai imbatator parfum din lume, magia brizantilor, as iesi sa cumpar peste proaspat de la producatorii locali, as gati pe un gratar din lemn de banan, apoi as cobori la terasa din port pentru o bere rece, iar seara tarziu as admira apusul si linia curba a orizontului, acolo unde oceanul imbratiseaza cerul, ascultand muzica spaniola si scriind povesti de amor.

Emigrarea! Afla cum sa te muti in alta tara!

Daca iti doresti sa faci acest pas, sa te muti definitiv in alta tara, ar trebui sa urmezi cateva reguli de baza, pentru a nu avea parte de prea multe surprize. "A fi luat prin surprindere" este uneori un lucru bun, insa depinde cat de mult apreciezi... necunoscutul.

Ce ar trebui sa stii si sa faci inainte si dupa emigrare:

                                                                  Cucereste lumea!

- daca nu esti hotarat in ce tara sa pleci (mai ales pe criza asta), fa-ti o lista cu ceea ce iti doresti de la viata si de la viitoarea ta patrie si incearca sa bifezi cat mai multe puncte. Nu merge faza cu invartitul globului si alegerea unui loc cu ochii inchisi (poate fi provocator, insa trebuie sa fii un aventurier innascut).

- pune pe locul intai in lista ta "factorul de limba". Daca stii franceza la perfectie nu are rost sa pleci intr-o zona in care se vorbeste doar... germana, iar daca stii araba ca second language gandeste-te bine daca sa te muti in Dubai (desi... ;))). Tine cont ca nu toata lumea vorbeste engleza, nici macar in tarile civilizate. Una este sa mergi intr-o vacanta si sa comanzi friptura de porc si salata si alta este sa locuiesti acolo si sa ai nevoie de un medic, instalator, bancher, etc. 

- pe locul doi ar trebui sa fie climatul economic, desi la cat de prost merg treburile in Romania, aproape peste tot e mai bine... (mai putin, in Grecia!)

- nu alege ca tara in care sa te muti destinatia ultimei tale vacante, desi acesta este cel mai intalnit factor de decizie. Gresit! In vacanta ai plecat relaxat, cu bani in buzunar, cu un pat asigurat la intoarcere, pregatit sa faci poze si sa admiri peisaje si oameni. Totul este minunat! Cand emigrezi insa, nu pozele frumoase vor fi hotaratoare pentru destinului tau.

                                Peisajele spectaculoase au un cuvant greu de spus, insa nu decisiv!

- daca ai ales deja si esti absolut convins ca stii unde vrei sa pleci, atunci ocupa-te indeaproape de acest lucru. Si ma refer la munca sustinuta si la o doza buna de realism.

- citeste cat mai multe despre tara in care vrei sa emigrezi: istorie, cultura, economie, legi, geografie, etc. Gasesti pe internet absolut tot ce vrei! Uita-te pe harta si studiaza chiar si strazile pe care vei merge zilnic la munca sau la plimbare, asa iti vei face macar o parere...

- vorbeste cu multi, multi oameni. Nu te baza doar pe parerea romanilor care au emigrat acolo (din experienta iti spun ca cei mai multi emigranti au tendinta sa supraliciteze pentru locul pe care l-au ales si sa spuna ca o duc mai bine decat este in realitate), in plus romanii au o tendinta exagerata de a se plange de absolut orice. Nu asculta nici sfaturile care iti spun numai de bine, nici pe cele care iti spun ca tara respectiva e un dezastru. Analizeaza mai multe pareri!

- intra pe forumuri ale tarii respective (vorbeste cu oamenii care au emigrat acolo, dar si cu localnici), citeste presa din acea tara/ oras in care vrei sa te muti si pune intrebarile potrivite... Daca vei intreba un englez cum e cu job-urile la Londra, in 80% din cazuri iti va spune ca e criza si sa mai astepti:D.

                                                  Londra, un oras cucerit de multi romani

- niciodata, dar niciodata nu asculta sfaturile turistilor de sezlong!!! Oamenii comozi care pleaca in vacante de lux pentru a face shopping sau pentru a se praji la soare nu pot avea o parere obiectiva despre o locatie, pentru ca pur si simplu nu au avut timp sa o vada.

- aceasta cercetare ar trebui sa dureze min 2-3 luni, daca nu chiar mai mult! Urmareste pe forumuri diverse persoane, vezi daca au reusit sa se angajeze, daca le merge bine, daca sunt fericiti, de ce se plang sau ce probleme au cu autoritatile.

- intereseaza-te de aspectele legale ale tarii respective: cum sa iti iei permis, cum obtii rezidenta, cum iti infiintezi o firma, cat este salariul minim pe economie, cat sunt chiriile, daca bancile te pot ajuta, ce politica au in privinta emigrantilor (inclusiv a emigrantilor romani:), etc.

- dupa aceste luni de studiu si eventual castigarea unor prietenii pe net cu localnicii, poti trece la atac. Fa-ti un buget min si max, gandeste-te foarte bine la ce poti sa renunti si la ce nu si daca este un pas potrivit pentru tine. Tine cont de faptul ca nu vei afla niciodata cum este ca emigrant daca nu... emigrezi. Nu poti afla aproape NIMIC din experientele altora! 

- pasul urmator este cel mai realist cu putinta, dar nu obligatoriu: mergi in tara respectiva si stai 10-14 zile (eventula o luna) pentru a vedea cum te simti. Insa nu o trata ca pe o vacanta, cauta-ti de munca, fa-ti contacte, incearca sa te porti ca si cum ai locui deja acolo. Daca urmezi acest sfat, probabil ca la punctul asta te vei hotara daca este sau nu de tine.

- nu trata aceasta hotarare cu usurinta si nu te lasa furat de peisaje superbe! Te vei obisnui cu ele, crede-ma...

                                              Emigreaza in Canada! Toronto poate fi noua ta casa!

- daca te-ai hotarat sa emigrezi, lasa-ti totusi o portita de intoarcere. Nu iti vinde casa, nu te certa cu seful, nu iti injura vecinii, nu le spune amicilor tai ce crezi despre ei... Glumesc, insa nu se stie niciodata!

- ar fi ideal sa gasesti dinainte cazare, job si eventual, scoala pentru copii. Insa aceste  probleme se rezolva mult mai bine la fata locului. Risti sa dai prea multi bani pe chirie, apartamentul sa nu fie ca in poze si sa ai un sef... ciudat:)

- nu te baza niciodata ca stii tot ce trebuie, fii increzator in fortele tale, insa asculta sfaturile localnicilor si urmeaza-le obiceiurile si modul de comportament (atat timp cat este decent, evident).

- nu considera emigrarea ca un capat de lume, orinde ai vrea sa pleci. Pamantul iti ofera surprize neasteptate, iar oamenii sunt peste tot la fel, buni si rai. Si job-urile, la fel!  Daca pleci ca sa faci avere, s-ar putea sa se intample, insa la fel de bine, s-ar putea sa fii dezamagit si sa nu traiesti experienta la maxim.

- fii civilizat si zambitor, generos, milostiv, modest, increzator, dar nu credul, capabil sa iei o decizie rapida, bazeaza-te pe instincte, fii deschis la orice, incearca, bucura-te, experimenteaza, vorbeste cu oamenii!

- nu pleca de la ideea ca nu te vei mai intoarce si ca totul va fi nemaipomenit. Factorul surpriza poate aparea in orice moment. 

- trebuie sa locuiesti, sa muncesti si sa ai parte de tot felul de experiente cel putin cateva luni (de la 6 luni la 2 ani) pentru a putea spune daca te-ai adaptat sau nu. La inceput poate fi foarte bine, ca apoi sa iti dai seama ca lipseste ceva sau invers, pe masura ce traiesti acolo sa descoperi frumusetea locului si a oamenilor. 

- nu renunta! mergi mai departe... Improvizeaza!

                                                                  Bucura-te de viata!

Intotdeauna vei regreta mai mult lucrurile pe care nu le-ai incercat, decat cele de care ai avut parte, dar ai dat gres. Daca nu pleci, nu vei sti niciodata cum este si crede-ma, nu iti trebuie curaj sa faci acest lucru. Fiecare zi din viata noastra ar trebui sa fie o aventura, sa ne jucam, sa exploram, sa invatam. 

Vei invata de 10 ori mai mult dintr-o calatorie decat in toti anii de scoala, in  care dascalii /parintii s-au chinuit sa iti dea sfaturi despre viata. Nu zic ca nu sunt bune, dar sunt doar o baza, uneori simplista. Nu ezista, fii indraznet, viseaza si vei reusi! Orice loc din lumea asta poate fi cucerit!

Cele mai frumoase amintiri din Tenerife (2)

"People say that you're going the wrong way when it's simply a way of your own."


Sunt aici pentru ca incerc sa fur o felie de timp... Ma trezesc uneori traind in viitor, in autobuzul care ma poarta pe drumuri cunoscute fac planuri incredibile, ca apoi in aerul statut al biroului in care lucrez sa ma abandonez trecutului. Uneori am regrete sfasietoare, dar de cele mai multe ori imi revin si incerc sa traiesc in prezent. Sa ma bucur de acest prezent!

6. Welcome to the Jungle -  intr-o zi fierbinte de septembrie am mers in Jungle Park. Am redevenit copil, am ras si am stat ore in sir sa privesc animalele, unele aflate in libertate. Spatiul in care se afla gradina zoo este absolut minunat, ca o jungla adevarata, cu sunete, fosnete, adieri si ochi de fiara indreptati spre tine. Nu am sa uit niciodata cum m-a privit o leopardita si a pozat frumos pentru mine. Este una din cele mai dragi amintiri...


5. Puerto de la Cruz - un oras fascinant pe care l-am descoperit singura. Si nu mica mi-a fost mirarea cand am  deschis ochii si ma aflam dintr-odata pe o plaja ce pana atunci o stiam doar de pe desktopul calculatorului meu din Romania. 

                                                       Plaja din Puerto de la Cruz

Puerto are un miros specific de lux colonial imbinat cu aburi de banana bread si flori tropicale. Bisericile incredibil de frumoase te intampina cu o racoare ce iti bandajeaza sufletul, iar strazile pitoresti urca si coboara de-a lungul orasului intre gradina botanica si ocean. Soarele apune dupa varful inzapezit al muntelui Teide, creand o planseta uluitoare de nuante, ca cea a unui pictor naiv care s-a jucat amestecand rosul cu violetul inserarii. 

                                                                  Rasarit in Puerto

Orasul acesta este vindecator! Aici uiti de toate, te transformi, incepi sa simti gustul unei vieti burgeze, insa atat de simple, incat ramai mut de uimire cat de putine lucruri iti sunt de ajuns ca sa fii fericit: apa, soare, flori albe cu petale groase, pline de seva, porumbei, copii care respira liber si nu prin tuburile unei simulari de civilizatie, pan-pizza, mic dejun canarian, baraquito, turron, vin rosu ieftin, arhitectura de vis, loro park, plaja, valuri, stanci, Teide, oameni simpli si primitori...

                                                                     Hotel  Monopol

4. Drumul spre Icod de los Vinos - primul oras din Tenerife se afla pe malul oceanului, insa drumul din sud pana in Icod este spectaculos. Este poate singurul lucru care mi-a taiat respriratia la propriu cu atata frumusete. Imaginati-va drumuri inguste ce incoanjoara muntele ca un brau si tot urca, si urca, si treci peste poduri, si ai mereu in dreapta ta muntele, iar in stanga, cat vezi cu ochii, oceanul de un gri metalizat, atins parca de Dumnezeu cu o bagheta magica. Maretia este de nedescris. Esti atarnat pe crestele unui vis din care nu iti mai revii, drumul capatand aspectul unui ritual de initiere in tainele fericirii. 

                                                    Oceanul vazut de pe drumul catre Icod

Daca cineva din jurul meu se simte liber, ma bucur nespus, pentru ca libertatea ia multe forme. Insa daca incerci si tot racai stanca din mintea lor, s-ar putea se descoperi dependente inchise dupa gratii de uitare. Nici eu nu am ajuns sa ma consider suficient de libera. Altfel, v-as scrie de pe malul unei ape sau dintr-o odaie ale carei ferestre ar fi larg deschise. 

"If you ask people what they've always wanted to do, most people haven't done it. That breaks my heart. I simply want to live the way I need to live."

Citeste si: Cele mai frumoase amintiri din Tenerife (1)

Cele mai frumoase amintiri din Tenerife (1)

Au trecut aproape 5 luni de cand m-am intors acasa. De fapt, nu stiu de ce ii spun asa... ACASA. Este doar o modalitate de a ma exprima.Mi-am dat seama ca apartamentul inghesuit, cu lucruri multe si baie mica, camera fara vedere in care imi sufoc visele, orasul prafuit si atat de mic incat ma face sa rad de fiecare data, atat de bicisnic, atat de brutal in mizeria lui, incat pare usor exotic, job-ul care presupune incursiunea in viata privata a unor oameni care nu-mi spun nimic, cluburile de noapte, petrecerile, concertele, cartile in care ma pierd de cele mai multe ori, toate acestea formeaza comedia mea.

                                             La apus, plaja Troya capata o alta semnificatie

Insa, in plus fata de altii, am amintirile unei perioade traite departe. Departe de lume, de cotidian, de realitate. Libera. Fara doruri. Fara frica de a deschide geamul si a nu avea aer. Fara bariere. Fara incrancenare.

Cele 6 luni in Tenerife au insemnat enorm. Nu stiu exact ce, nu pot explica in cuvinte, pentru ca mai am inca amintiri care se sedimenteaza. Insa primul strat de praf cu sclipiri de aur vechi a ajuns la picioarele mele. Ma aplec, imi trec degetele prin el si il las sa pluteasca in aer o vreme...

                                                               Lumina orbitoare pe ocean    

10. Privesc in lumina. Este atat de puternica incat ochiul stang mi se zbate spasmodic si clipesc repetat pana ce lumina devine parte din mine. Imi coboara incet prin vene, imi intra in sange si imi strapunge stomacul cu raze de bucurie. Lumina este diferita aici la fiecare ora. Dimineata e cruda, de un verde coagulat si plin de mireasma, la pranz soarele te ameninta cu sageti de aur, ce se revarsa asupra ta in valuri de lava, iar seara totul este de culoarea otelului topit, atat de straniu si de inaltator, incat te intrebi unde si de ce ai trait pana acum. Niciunde lumina nu a avut o semnificatie mai aparte ca aici si, in acelasi timp, atat de... comuna, atat de vindecatoare.

                                                       Oceanul, cu valente de chihlimbar 

9. Am probleme de respiratie. Seara ma intind in patul meu de fier si incerc sa trag aer in plamani. Operatie imposibila! Ma sperii, incerc din nou si cum aerul refuza sa-mi binecuvanteze trupul, ma ridic in capul oaselor, ma foiesc si ies pe terasa. Sunt obosita, foarte obosita, insa aerul este atat de pur, atat de rece si de plin de mireasma palmierilor, a florilor si a oceanului, incat orice urma de osteneala este indepartata instantaneu. Respir. Usor, sacadat, dureros. Apoi aerul urmeaza un circuit ciudat: imi inunda plamanii, se strecoara spre inima, mi-o indoaie de neliniste si imi patrunde in amintiri. Ramane acolo, pentru totdeauna.

                                                              Magia de pe plaja Troya

8. Eram in Los Gigantes si vedeam stancile prabusindu-se in ocean, inaltandu-se din el. Am gasit o stanca batuta de valuri, m-am asezat si am mancat acolo unde nemarginirea isi facuse culcus. Am mangaiat piatra si mana mea a devenit pentru o clipa eternitate. Am pasit pe o plaja cu nisip negru, atat de fierbinte, incat mi-am imaginat la repezeala ochiuri prajite si cafea turceasca. Imi feream talipile fugind de-a lungul malului, lasand valurile sa spele aburii caniculei. Atunci ziceam: :"Doamne, ce calduri", acum zic: "Doamne, ce proasta".

                                                           Stancile din Los Gigantes

7. In spatele complexului in care locuiam era o ferma micuta, in mijlocul unei plantatii de bananieri. Acolo am hranit de cateva ori cai superbi si blanzi, care veneau dupa tine, cersind atentie si mangaieri. Caprite, purcelusi de cateva zile, magarusi si copii calarind ponei albi. Bananele verzi, pamantul negru ars de soare, mirosul sfant al gospodariei, al casei... Raiul pe pamant!


"If being sane is thinking there's something wrong with being different... I'd rather be completely fucking mental."



CITESTE SI:
 

Cele mai frumoase amintiri din Tenerife (3)