Vise, plimbari si nopti fara sfarsit

Nu prea am scris in ultima vreme pentru ca nu mai sunt libera, fug mereu dupa timp, dupa o raza de soare, dupa propria-mi reflexie in oglinda. Nu ma gasesc, nu stiu de unde sa ma iau, inca nu stiu ce caut aici.

Ma rog mereu, in fiecare zi din viata mea, sa imi gasesc drumul. Nici macar nu vreau unul drept. Nici macar unul larg sau asfaltat. M-as multumi cu unul subtirel, cu raspantii, de tara... dar sa stiu ca e al meu, ca am ce cauta acolo!

Am fost la Iasi, dupa aproape un an. Mi-era dor de parintii si de iubitul copilariei mele. I-am vazut, i-am pupat, am plecat. Singurul lucru care m-a incantat cu adevarat a fost drumul cu trenul prin campii cu iarba trezita la viata, de un verde crud, cu cer de poveste si soare jucaus de martie. As fi vrut sa alerg pe campurile proaspete, sa mangai mieii de abia nascuti, sa ma ud pe picioare si sa respir profund. Insa acest pamant nu-mi mai apartine, nu mai am casa aici, de fapt cred ca nu am avut vreodata, insa acum totul s-a schimbat. 

Ma gandeam dimineata, batand trotuarele Bucurestiului cu muzica urlandu-mi in creier si inima, ca nu regret nimic. Nici ca am plecat in afara, nici ca m-am intors. Daca nu veneam inapoi, nu invatam nevoia, dorul care te lasa fara suflu, apasarea greselii, frica de a nu fi ceea ce ai spus ca esti,  faptul ca m-am distantat de dorintele normale ale unui om, ca nu mai vreau bani, ci doar ape intinse, ca nu vreau cariera, ci doar o plaja pustie, ca nu vreau lucruri, ci doar sa coc o paine proaspata intr-un cuptor al unei bucatarii care sa-mi apartina in suflet.

Dupa drumurile cu trenul am zacut bolnava, fara aer, doar cu febra si dor de altceva. De lume...

2 comentarii:

  1. Hei, you, ce-i cu apasarea asta si cu atentia doar spre jumatatea goala a paharului?

    Te sun sa-ti ridic moralul?
    Ti-am smuls un zambet?

    Ioana, ne esti tare draga..
    Miha&Gelu

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu, nu, m-ati inteles gresit. Nu sunt cu atentia spre jumatatea goala a paharului ci, pur si simplu, vad prin el... Nu e o apasare, e nerabdare si dor de drum. Vreau sa simt vantul si apa pe piele si sa stam la o masa plina de bunatati de vorba. Acolo...

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...