5 Zile de vacanta in... Bucuresti

N-am mai scris de ceva timp, insa a fost cu un motiv bine intemeiat: mama mea a venit in vizita de la Iasi si am petrecut cu ea o mini-vacanta in Capitala. Contrar celor care sustin ca Bucurestiul este un loc murdar, sec, fara substanta, eu cred ca ai ce face in acest oras si numai vointa si imaginatie iti trebuie. 

Astfel, am pornit-o la pas prin Bucuresti, redescoperind locuri dragi si afland altele, la fel de frumoase si pline de savoare. 

Ziua 1. Gara de Nord - locul tuturor posibilitatilor - oamenii se ingramadesc intr-o forfota pestrita, plina de culoare. Cei mai multi sunt tineri, au rucsacuri in spate, sunt obositi si cauta avizi iesirea din gara. Altii, cu pielea innegrita de soare sau de la natura:D stau gura-casca printre scaunele rupte ale peronului, asteptand trenuri personale si tragand dupa ei papornite grele, din rafie. Daca privesti in ansamblu, gara de nord este o adunatura de plebei aflati in cautarea unor drumuri fara sfarsit, daca privesti de jos, de aproape, gara nu e decat un loc de unde sa pleci... 

Gara de Nord Bucuresti

Trenul Intercity de Suceava nu este anuntat pe panou, desi mai sunt 10 minute pana ar trebui sa soseasca. Stau si privesc in gol, respir aerul greu de mirosuri intepatoare venite de la mac-uri si alte fast-food-uri sau crasme de peron si astept locomotiva sa isi faca intrarea. 

Un zvacnet al inimii la anuntul operatoarei, in sfarsit se afiseaza linia la care va trage trenul in gara. Merg grabita pe peron, aproape alerg, ma opresc si rad la vederea locomotivei, o masinarie veche de cel putin cateva sute de ani... O gara, o emotie... O vad pe mama coborand din vagon si ma simt din nou copil. 

Nu avem bagaje si imi permit sa o plimb de la gara prin zone ale Bucurestiului prin care nu prea merita sa mergi pe jos, decat daca esti ca noi, in vacanta. Ajungem la Berzei si asteptam un autobuz aproximativ 20 de minute - timp in care cei din statie isi dau cu parerea despre transportul in comun din Capitala. Chestii onorabile:))

Strada Berzei

Dupa un pranz cu salata de boeuf, parjolute moldovenesti, cornuri cu branza de capra si rosii, ne odihnim si stam de vorba. Nu ne-am mai vazut de 6 luni. Mama imi spune ca au dat  la televizor imagini din zona in care stau (Rahova) si au zis ca e plina de... pasari. Eu o contrazic si recunosc ca de fapt e plina de caini vagabonzi si de stelisti:)

Dupa-amiaza o plimb pe mama prin Carol, ii prezint iepurasii, ratele si broastele testoase si luam cina la terasa "La Pod". Invaluite intr-o muzica romaneasca veche, dar nemuritoare, comandam ciuperci la gratar, cartofi natur si snitel vienez. Berea Becks Lemon este excelenta pe caldurile astea! 

Terasa "La Pod" din Parcul Carol

Privesc prin ochii mamei mele parcul si il gasesc foarte placut, asa cum stiam:). Casa Poporului se vede in departare, flacara arde pazita de soldati, ca un spirit viu al acestui loc incarcat de frumusete, in care copiii, bunicii si tinerii indragostiti isi petrec orele libere ale dupa-amiezelor tarzii de vara. 

Inserarea se lasa treptat, muzica tanguitoare, mesele pline si lumina difuza ne imbie la somn. Plecam, nu inainte de a admira luminitele intinse ca de Craciun in copacii din parc. O seara reusita si foarte relaxanta. 

Parcul Carol

Urmareste blogul in continuare sa vezi pe unde ne-au purtat pasii...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...