Legaturi bolnavicioase, de Cecilia Stefanescu

Am terminat de citit Legaturi bolnavicioase, o carte pe care am ales-o din curiozitate fata de cariera scriitoarei de 35 de ani, Cecilia Stefanescu

Condeiul ei nu este pur, ci mai degraba plin de nelinisti. Nu iti dai seama daca a trait ea insasi o astfel de experienta sau pur si simplu, inventeaza o poveste de dragoste ambigua, senzuala, plina de patima si cautari...

Ceea ce mi-a transmis cartea este un sentiment de apartenenta la acele timpuri, de recunoastere, de familiaritate cu toate senzatiile, iubirile si nevroza unei varste de mult depasite.

Parca am trait si eu o astfel de viata, candva, acum multi ani in urma. Am inteles-o, am cunsocut-o si am urat-o pe Kiki. Dar nu am putut sta departe de ea... Uneori mi s-a facut rusine si ciuda pe anii care au trecut, apoi am realizat ca acei ani sunt unici, ca raman in amintiri ca o scrijelitura de cui ruginit pe o tabla, ca numele meu scris de cineva in graba pe trunchiul unui copac. 

Parfumul acelor vremuri, frica, inconstienta, romantismul, nebunia, sexul si durerea acuta de a fi tanar le-am trait intocmai, cum magistral le descrie Cecilia Stefanescu.

Pasajul meu preferat ramane fara doar si poate acela in care cele doua fete se cauta prin oras, sperand sa se intalneasca, se surpind in locuri insolite, se adulmeca, se excita si se supun unui exercitiu de dor. 


Da, recunosc, am cautat ceva fara sa cunosc drumul pe care merg, am intrat in locuri incerte, am iubit oameni care au plecat, am intretinut relatii fara lumina, m-am prabusit si m-am ridicat prin speranta, dar si prin nepasare.

O carte pe care v-o recomand din tot sufletul!

Haine accesibile, fotografii superbe si o bloggerita draga mie:)

Iata aici un blog care merita! Iti cumperi ceva sexy si neaparat, la moda, vezi fete frumoase si admiri fotografii de calitate, realizate de Cosmin Bararu! De fapt, pozele sunt adevarate opere de arta si pentru ca nu exagerez, va las sa le savurati!

Paula Seling si Ovi, locul 3 la Eurovision

Foarte frumos spectacolul de aseara de la Oslo, cu melodii bune, show si fete dragute. Paula si Ovi au cantat impecabil si in sfarsit, ne-am simtit si noi cu adevarat reprezentati la Eurovision.

29 de tari au votat pentru Romania, Moldova ne-a dat maximul de puncte (12), iar Portugalia, Spania, Norvegia si Suedia cate 10 puncte. Pana si UK, Israel, Danemarca, Irlanda si Slovenia au oferit Romaniei puncte multe si bune, care ne-au dus pe pozitia a 3-a! 

Felicitari Paula, ai cea mai buna voce din Romania (parerea mea:P) si sunt mandra ca te-am cunoscut! Te asteptam acasa!



Din concurs, mie mi-au placut cel mai mult:

Bosnia&Herzegovina - Vukašin Brajić with Thunder and Lightning



Georgia - Sophia with Shine



Spania - Daniel Dieges with Algo Pequenito



Eurovision 2010 a fost castigat de Lena, o tanara de 19 ani din Germania, cu piesa Satellite!

O senzationala salata de vara

Am vazut undeva, pe la vreun post TV, o salata simpla, de vara si mi-a ramas in gand. Am cautat peste tot reteta insa nu am gasit nici macar ceva asemanator. Asa ca imi permit sa o numesc eu "Green Rhapsody" si sa va ofer reteta pe care am inventat-o aseara, pe loc...

Ingrediente: rucola, 2-3 pere verzi Bergamot sau Esperen, nuci, fistic, branza Camembert cu mucegai alb sau albastru, susan, ulei de nuci sau masline, zeama de la jumatate de lamaie.

 
Rucola are un gust usor picant si este agreata de putine persoane, dar in combinatia aceasta va fi delicioasa. Spala frunzele, usuca-le cu un prosop de hartie si rupe-le cu mana intr-un castron. Apoi taie perele cubulete si nu le curata de coaja, acolo au cele mai multe vitamine. 

Branza Camembert este crocanta la exterior si foarte cremoasa in interior, va da un gust excelent salatei. Adauga branza cubulete, nucile, fisticul si asezoneaza cu ulei de nuci sau de masline, sare, piper rosu si zeama de la jumatate de lamaie. Pe deasupra se presara susan.

Mie mi-ar fi palcut mai mult cu un dressing cremos, de exemplu iaurt degresat cu menta, insa merge si cu zeama de lamaie sau lime. Pentru un aspect desavarsit (culoare/textura) puteti adauga 2-3 rosii cherry taiate in jumatate, cateva boabe de fasole neagra din conserva si seminte de chimen.


Salata se poate servi cu toast la pranz, fiind foarte racoritoare, sau la cina, alaturi de un piept de pui la gratar. 

Merge excelent cu un vin alb demi-dulce sau cu sampanie:)

Cele mai frumoase amintiri din Tenerife (1)

Au trecut aproape 5 luni de cand m-am intors acasa. De fapt, nu stiu de ce ii spun asa... ACASA. Este doar o modalitate de a ma exprima.Mi-am dat seama ca apartamentul inghesuit, cu lucruri multe si baie mica, camera fara vedere in care imi sufoc visele, orasul prafuit si atat de mic incat ma face sa rad de fiecare data, atat de bicisnic, atat de brutal in mizeria lui, incat pare usor exotic, job-ul care presupune incursiunea in viata privata a unor oameni care nu-mi spun nimic, cluburile de noapte, petrecerile, concertele, cartile in care ma pierd de cele mai multe ori, toate acestea formeaza comedia mea.

                                             La apus, plaja Troya capata o alta semnificatie

Insa, in plus fata de altii, am amintirile unei perioade traite departe. Departe de lume, de cotidian, de realitate. Libera. Fara doruri. Fara frica de a deschide geamul si a nu avea aer. Fara bariere. Fara incrancenare.

Cele 6 luni in Tenerife au insemnat enorm. Nu stiu exact ce, nu pot explica in cuvinte, pentru ca mai am inca amintiri care se sedimenteaza. Insa primul strat de praf cu sclipiri de aur vechi a ajuns la picioarele mele. Ma aplec, imi trec degetele prin el si il las sa pluteasca in aer o vreme...

                                                               Lumina orbitoare pe ocean    

10. Privesc in lumina. Este atat de puternica incat ochiul stang mi se zbate spasmodic si clipesc repetat pana ce lumina devine parte din mine. Imi coboara incet prin vene, imi intra in sange si imi strapunge stomacul cu raze de bucurie. Lumina este diferita aici la fiecare ora. Dimineata e cruda, de un verde coagulat si plin de mireasma, la pranz soarele te ameninta cu sageti de aur, ce se revarsa asupra ta in valuri de lava, iar seara totul este de culoarea otelului topit, atat de straniu si de inaltator, incat te intrebi unde si de ce ai trait pana acum. Niciunde lumina nu a avut o semnificatie mai aparte ca aici si, in acelasi timp, atat de... comuna, atat de vindecatoare.

                                                       Oceanul, cu valente de chihlimbar 

9. Am probleme de respiratie. Seara ma intind in patul meu de fier si incerc sa trag aer in plamani. Operatie imposibila! Ma sperii, incerc din nou si cum aerul refuza sa-mi binecuvanteze trupul, ma ridic in capul oaselor, ma foiesc si ies pe terasa. Sunt obosita, foarte obosita, insa aerul este atat de pur, atat de rece si de plin de mireasma palmierilor, a florilor si a oceanului, incat orice urma de osteneala este indepartata instantaneu. Respir. Usor, sacadat, dureros. Apoi aerul urmeaza un circuit ciudat: imi inunda plamanii, se strecoara spre inima, mi-o indoaie de neliniste si imi patrunde in amintiri. Ramane acolo, pentru totdeauna.

                                                              Magia de pe plaja Troya

8. Eram in Los Gigantes si vedeam stancile prabusindu-se in ocean, inaltandu-se din el. Am gasit o stanca batuta de valuri, m-am asezat si am mancat acolo unde nemarginirea isi facuse culcus. Am mangaiat piatra si mana mea a devenit pentru o clipa eternitate. Am pasit pe o plaja cu nisip negru, atat de fierbinte, incat mi-am imaginat la repezeala ochiuri prajite si cafea turceasca. Imi feream talipile fugind de-a lungul malului, lasand valurile sa spele aburii caniculei. Atunci ziceam: :"Doamne, ce calduri", acum zic: "Doamne, ce proasta".

                                                           Stancile din Los Gigantes

7. In spatele complexului in care locuiam era o ferma micuta, in mijlocul unei plantatii de bananieri. Acolo am hranit de cateva ori cai superbi si blanzi, care veneau dupa tine, cersind atentie si mangaieri. Caprite, purcelusi de cateva zile, magarusi si copii calarind ponei albi. Bananele verzi, pamantul negru ars de soare, mirosul sfant al gospodariei, al casei... Raiul pe pamant!


"If being sane is thinking there's something wrong with being different... I'd rather be completely fucking mental."



CITESTE SI:
 

Cele mai frumoase amintiri din Tenerife (3)

Simon Monjack, sotul actritei Brittany Murphy, a murit!

La nici 5 luni de la moartea sotiei sale, scenaristul Simon Monjack a fost gasit mort in locuinta sa. Afla mai multe...

 In decembrie 2009, actrita Brittany Murphy a fost gasita moarta in baie, dupa un consum exagerat de calmante si pe fondul unor boli mai vechi: anorexie si pneumonie.

Citeste mai mult pe Showbiz.ro

O duminica "perfecta"!

Ieri au fost Rusaliile. Impresionata de un articol mai vechi din Libertatea prin care ni se prezentau cele mai frumoase lacase de cult si icoane facatoare de minuni, care se mai gasesc si grupate in centrul Bucurestiului, m-am hotarat sa fac un traseu si sa le (re)descopar. 

Am plecat pe la 10 de acasa, desi stiam ca este slujba si "moarte" de om pe la toate bisericile din oras. Intr-un post viitor (cand am sa reusesc ce mi-am prospus) am sa va prezint aceste minunate bijuterii ale Capitalei, insa acum vreau sa va vorbesc despre altceva... 

Am ajuns la Biserica Buna Vestire, undeva pe Splai, in spatele unor blocuri elegante de locuinte. Nu doar ca m-a atacat un caine si m-a si muscat, sporindu-mi frica recent dobandita de aceste animale flamande si disperate, ci m-au inconjurat si o serie de cersetori, urland si blestemand. 

Si a fost cam aceeasi situatie pe la toate bisericile din centrul Bucurestiului. Nu puteai sa intri sau sa iesi din lacas fara sa te atace la propriu o armata de cersetori si tigani, care iti cereau bani si mancare. Saracia este in floare, insa unii erau chiar tineri si ar putea sa munceasca, asta daca ar vrea, bineinteles. 

Sau e mai simplu asa: stai pe langa cei milostivi si ii faci de bani, prin orice mijloace! Apeland chiar si la "trasul" de haine, blestem si injuraturi, toate in fata bisercii...

In plus, Bucurestiul este un oras periculos duminica dimineata, in centru. Este atat de pustiu, incat orice ti s-ar intampla nu ai unde sa intri, nu ai la cine sa strigi!

Dupa o astfel de experienta placuta, am fost seara la Gala Baletului Rus, care m-a dezamagit. Un spectacol fara decoruri, cu muzica pe banda si dansatori cam plictisiti. Lumea din sala (Sala Palatului arata excat ca pe timpul lui Ceausescu sau mi se pare mie?!) aplauda prosteste la fiecare doua minute, cunoscandu-se clar ca merg atat de rar la un spectacol, incat acum daca au dat 100 de lei pe bilet, vor ceva actiune...

La pauza multi "cunoscatori" ai artei baletului au plecat! Pacat...

Ne-am indreptat dupa spectacol spre centrul vechi. Si nu mica mi-a fost mirarea sa vad acolo un adevarat "exod". Mii de oameni se inghesuiau la terase, cu halbele in fata, altii umpleau Lipscani-ul si strazile aferente la maxim, iar altii intrau si ieseau din crasme fara sa gaseasca vreun locusor liber sa se adape. 

De foarte mult timp n-am mai vazut asa ceva! O zi de luni libera poate transforma Capitala duminica seara intr-un oras de petrecareti!

Si astfel mi-am incheiat ziua fantastica de duminica. Nicio bucurie!

Cluburile de pierzanie de prin Bucuresti: The Week

Pentru ca meseria imi poarta pasii prin cele mai neasteptate locuri, probabil ca voi "reusi" pana in vara sa fac turul cluburilor de noapte care se adreseaza oamenilor cu bani nemunciti, libidinosilor de peste 50 de ani si curvelor. In acest fel, voi avea posibilitatea sa fac un "serial" al tuturor locantelor de genul acesta. Si voi incepe cu cel mai la moda club de noapte, in acest moment: The Week.

Situat cam pe unde intoarce vulturul in Bucuresti, pe Calea Floreasca 169, are bineinteles program de la 23 la 5. Am mers la invitatia unei domnisoare PR, cu intentia de a participa la o petrecere cu titlu pompos: "Cannes Awards of The Week". Hmmm, trebuia sa ma prind ca ceva nu este in regula, din faptul ca pe invitatie scria ora 23, iar la 12 noaptea nu era absolut nimeni in club?! 

Au inceput sa apara ceva personaje dupa miezul noptii, ca pasarile gata sa atace starvurile. In general, numai barbati... Muzica nu era data foarte tare, in general era ok, fara sa impresioneze. Clubul arata pe dinauntru ca un budoar sau un bordel din sec 19, cu ceva candelabre din sticla ieftina, fotolii inalte, canapele din puf, desene grotesti pe pereti cu femei in lenjerie intima si cu priviri de fiare, faruri de discoteca din anii '80 care te orbesc fara sa creeze atmosfera, un barman in maieu si chelnerite insistente. 

                       O poza mai veche de la un concert Puya, dar din care puteti "intelege" calitatea

Preturi?! 25 ron un Jack mic, 27 ron un gin tonic (adus in pahar de apa din ala de 10 bani duzina), 13 ron o bere mica Ursus... deh, preturi de criza........... aaa, ma scuzati, de club!

Domnii veniti la miezul noptii agatasera niste domnisoare si trecusera la capitolul "lins" si "pipait" vulgar in vazul tuturor, ca doar e lumina difuza. Toti consumau sticle de Jack si alte minunatii, demonstrand ca de fapt, unii romani o duc bine. 

Dupa ora 1 si ceva a inceput o asa-zisa petrecere, fara nicio tematica evident, constand in doua animatoare obosite care s-au costumat in body-uri negre si au urcat pe cuburi pentru un dans. Pot spune ca am ramas "impresionata" de gura-cascata a unui tanar domn din primul rand care se uita la o fetita de pe cub, de parca era prima femeie din viata lui. 

Mai mult, muzica de cea mai proasta calitate a fost data atat de tare incat zanganeau paharele pe masa, iar mie imi tremurau genunchii sub masa:)) Nu e de ras, am plecat imediat...

Veti spune ca nu am ce cauta intr-un club si ca nu inteleg eu distractia. Probabil ca aveti dreptate! Niciodata nu e prea tarziu sa-mi revin si sa ma adaptez unei astfel de vieti pline de satisfactii:)))))))))

UPDATE: Duminica seara voi merge la Sala Palatului, la Gala Baletului Rus, pentru a vedea ceva cu adevarat emotionant si frumos:)

Prezentare de moda pentru high-life-ul bucurestean

Joi seara am participat, la invitatia domnisoarei Steluta Negoita, la prezentarea de moda La Dolce Vita, by Mihaela Drafta in sala Atlas a hotelului Radisson Blue. 

Desi nu ma asteptam, toata "crema" Bucurestiului si-a facut aparitia aici. Moni Columbeanu (imbracata intr-o rochie mini roz si cu o geanta Hermes) cu fetita si Ramona Gabor, Catalin Botezatu si Tania Budi (care au venit impreuna si s-au distrat de minune toata seara), Ileana Badiu, Raluca Lazarut, Sorana ex-Asia, Amalia Nastase impreuna cu un domn brunet si cu "nasul pe sus", pe numele lui - Andrei etc.

                                                       Diana Dumitrescu a pozat pentru mine:)

Atmosfera a fost super, muzica buna, open bar unde am baut un cocktail excelent pe baza de Finlandia si un lichior de cranberries, colectia Mihaelei Drafta a fost draguta (rochii alb-negru si din piele), iar Diana Dumitrescu (motivul prezentei mele in sala:) a fost suuuper, a defilat pe catwalk si apoi a pozat pentru mine. 

Un eveniment foarte bine organizat, placut, cu multe subiecte de barfa, multi jurnalisti si o atmosfera boema, luxoasa. 

Citeste mai multe pe Showbiz.ro!

The Power of the Ocean

Daca v-ati intrebat vreodata cine sunt eu, ma veti gasi in fiecare picatura a imaginilor de mai jos:

Foto: Amolife.com