Iași. Bucuria de a fi.

Într-o după-amiază senină de vară, stăteam la o terasă elegantă, cu umbrele albe, și priveam fântânile fantastice din fața mea. Mama îmi zâmbea liniștit. Un frappe delicios îmi îndulcea gândurile. Vlad mă privea cu uimire. Apa îmi încânta auzul cu o muzică divină. Eram adâncită în bucuria atât de profundă, de reală, de a fi, pur și simplu. Într-o singură zi, mi-am redescoperit orașul natal și am înțeles că fericirea vine de dincolo de realitatea imediată. Vine din noi. Din felul în care alegem noi să vedem viața și lumea în care trăim...