Being yourself. This is the true power!

Ați observat că anul acesta a fost diferit? Și nu mă refer la comunități, la economie sau politică - acestea foarte rar se schimbă. Ma refer la fiecare om în parte. Aveți în jurul vostru exemple? Oameni care, aparent brusc și fără noimă, și-au schimbat atitudinea, au renunțat la vechi, au făcut gesturi "incredibile", au plecat, au avansat, au devenit "imposibili"? De fapt, ei au devenit posibili... însă este mai greu de înțeles acest lucru, dacă privim prin prisma concepțiilor învechite, judecăților și concluziilor. Eu întâlnesc zilnic oameni care conștientizează nevoia de schimbare și fac ceva în privința asta. Oameni care activau în zona de business, cu o carieră impecabilă, și care deodată își iau rucsacul în spate, renunță la costume, la social media și la rapoarte și pleacă în lume, nimeni nu știe unde exact. Oameni care din directori de HR devin voluntari la un ONG. Oameni care din ingineri devin pictori. Oameni care din fericire se găsesc pe ei înșiși. Pentru că asta este adevărata putere. Doar așa putem schimba lumea, mediul în care trăim: găsindu-ne pe noi. Găsind în noi puterea de a ne recunoaște, de a înceta să facem ceva doar pentru că "așa trebuie", doar pentru bani, doar pentru siguranță, doar pentru nevoi...

Lumea nu vrea în esență să fie schimbată!


Dacă stați puțin și analizați situația, prin prisma sinelui vostru, veți găsi răspunsul la întrebarea: cum să schimbăm lumea? Lumea nu vrea să fie schimbată! Lumea este perfectă. Lumea este oaza noastră de bucurie și de vindecare.

Noi suntem cei care trebuie să ne schimbăm. Și schimbându-ne pe noi, profund și dramatic, redevenind NOI ÎNȘINE, schimbăm mediul în care trăim. Doar așa îi putem ajuta pe cei din jur. Iar acest lucru nu se întâmplă peste noapte. O putem face prin puterea exemplului și doar pentru acele persoane care vor cu adevărat.

Anul acesta este extrem de generos. Trăim timpuri minunate, pline de schimbări, de iubire, de conștientizare. Dacă tu nu simți lucrul acesta, înseamnă că trăiești într-o cutie. Că îți impui singur să locuiești acolo, că ți-e bine și călduț. Nu este nimic rău în asta! Însă mediul, "cutia", te face să tragi concluzii, să judeci, să critici, să te plângi. Ți-e bine, dar totuși nu ți-e chiar atât de bine. Alții pot mai mult, alții au mai mult. Oare tu de ce nu poți? Este cald, este frig, bogații sunt șarlatani, prietenii au mințile înguste, toți te înșală, te fură, te mint. Însă, crede-mă, viziunea asta se limitează la pereții cutiei în care trăiești. 


Vestea bună este că tu ești în control. Tu poți schimba tot ce vrei în viața ta!

Dacă ai curaj să ieși la lumină, vei vedea că lumea nu are nimic cu tine personal. Că poți și tu mai mult. Că nimeni nu te minte și nu te înșală decât dacă tu îi permiți. Că acest pământ pe care trăim este plin de posibilități.

De fapt, asta trebuie să căutăm în viață. Ce posibilități avem? Să trăim în această întrebare. Să nu gândim noi răspunsul, ci să fim deschiși să-l primim.

Lumea în esență nu vrea să fie schimbată, însă tu DA! Tu meriți să te schimbi. Meriți să te iubești suficient încât să te schimbi. Este o bucurie, o onoare, o datorie. Să le oferi celor din jur mai mult din tine, unic, și bucuros, și talentat. Lumea are nevoie de talentul pe care doar tu îl ai!


Despre oameni și iubire


Pe vremea când lucram în redacția unei reviste online, primeam sute de mesaje de felicitare. Scriam texte călduțe, simple. Mă făceau fericită aceste mesaje și mă făceau să merg mai departe. După câțiva ani de blog, de vulnerabilitate, au început să apară haterii, așa cum îi numește publicul larg. Încă există acești oameni care aruncă vorbe, care emit judecăți și concluzii. Recunosc: uneori am suferit și m-au afectat anumite reacții. Însă acum le văd altfel. Acești oameni, care aparent "te urăsc", de fapt au ei înșiși o suferință ascunsă.

“When another person makes you suffer, it is because he suffers deeply within himself, and his suffering is spilling over. He does not need punishment; he needs help. That’s the message he is sending.”

Dorința de a face rău, de a ataca, vine dintre-o lipsă profundă a iubirii de sine. Un om fericit nu va dori niciodată să facă rău altui om. Din păcate, nu vedem lumea așa cum este ea, ci o vedem așa cum suntem noi.

Lumea este oglinda noastră. Nu fă din durerea celor care îți scriu, durerea ta. Nu lupta. Nu te opune. Nu prelua cuvintele lor. În schimb, trimite-le iubirea ta necondiționată.

Nu știi niciodată ce se întâmplă în mintea cuiva și nu poți emite judecăți și concluzii. Poate, cine știe, în alte circumstanțe ați putea fi prieteni!

Ceea ce transmiți lumii exact asta primești inapoi.

O altă concluzie pe care o citesc zilnic în presă și social media este că în altă parte, oamenii sunt diferiți, că se trăiește mai bine, că iarba este mai verde și apa mai albastră. Nu este nici adevărat, nici fals. Este doar concluzia ta, bazată pe experiența ta, pe cine ești tu cu adevărat. Dacă nu ești fericit, daca nu ești profund recunoscător pentru ce ai, mereu ți se va părea că alții au mai mult, că sunt mai bine plătiți, că țara lor e mai grozavă. Dacă VEZI tot ce ai în jurul tău, știi că lumea este la fel peste tot. Că ce poți face aici, vei face și în altă parte. Nimic mai mult, nimic mai puțin.

Fiecare dintre noi are limitări create de societate, de școală, de părinți, de noi înșine, de vecini, de mediul în care trăim, de colegi și de prieteni. Cele mai multe (peste 90%) dintre aceste limitări NU ne aparțin. Le împrumutăm din mers. Și le facem valabile și puternice în viața noastră și apoi ne trăim zilele încercând să le demonstrăm.

Tot ce avem în viață acum reprezintă exact limitările pe care le-am împrumutat sau creat!

Te întrebi atunci, dacă este atât de simplu de renunțat la niște limitări, de ce nu sunt toți oamenii bogați și fericiți? Pentru că nu vor să fie. Pentru că ei cred că ceea ce fac este corect. Și au dreptate. Mintea noastră este atât de impecabil creată încât nu ne face rău, ci ne vrea doar binele. Când trebuie să acționăm, mintea scotocește în fișierele salvate și ne îndeamnă să luăm decizia finală bazată pe ceea ce știm deja. De fapt, nu gândim, acționăm în cunoștință de cauză. Ne apărăm.

Marea schimbare intervine doar în momentul în care încetăm să ne ascultăm în totalitatea mintea. Când renunțăm să acționăm conform standardelor. Când ne ascultăm sufletul. Când spargem bariere, tipare, metalități, norme. Da, este bine să ne bazăm și pe fișiere, uneori acestea ne pot salva viața. Dar este și mai bine să fim mai mult noi înșine, cei puternici, minunați, unici.

De câte ori ți s-a întâmplat să fii "îndemnat" de ceva anume (instinct, să-i spunem) să mergi într-o altă direcție decât cea normală, conștientă și a fost FA-BU-LOS?

Posibilitățile sunt infinite și noi nu vedem decât extrem de puține dintre ele. Singurul lucru pe care îl putem face ca oameni este să punem întrebări. Să nu tragem concluzii. Să ieșim din tiparele care ne "mănâncă" zilele: negativitatea, nemulțumirea, neajunsul. Să credem în noi, să ne iubim pe noi înșine și să vedem lumea prin ochii acestei iubiri.

Oamenii sunt la fel peste tot în lume. Poveștile diferă, limitările nu. Magia nu. Libertatea nu. Dorințele nu.

Vă dați seama cât de uniți am putea fi și ce am putea să realizăm? Dacă s-ar aduna 10 oameni, 100 de oameni, pentru o cauză, fiecare cu experiențe diferite, dar cu aceeași iubire pentru lume și semeni, și ar da tot ce este mai bun din ei? Unde am ajunge? Așa se schimbă lumea! 

De asta este nevoie întotdeauna de oameni care să te susțină.


Despre Invisible Us


Eu nu sunt decât un observator. Am puterea și dorința de a călători prin lume și de a cunoaște oameni, de a le pune întrebări și de a vă transmite povestea lor. Pentru ca voi să înțelegeți. Să vă testați limitele. Să vreți mai mult. 

Puterea exemplului, puterea poveștilor sunt de netăgăduit.

Normal că visez și la experiențele de pe drum. Normal că vreau să văd Opera din Sydney, fântânile de la Bellagio și Taj Mahal-ul. Sunt doar un om și vreau să mă scald în bucuria și măreția acestei lumi. Însă nu emit judecăți. Unii vor spune că este simplu să călătorești, că oricine o poate face și că oricine își dorește să o facă. Așa este. După cinci ani de călătorii vă spun că nimic nu este atât de simplu precum pare, este atât de simplu cât faci tu să fie. 

M-am schimbat foarte mult în ultimul an și știu că ador să văd aceste locuri, însă și mai mult iubesc să văd chipurile oamenilor din jurul meu când privesc minunile lumii.

Bucuria de a trăi vine din simplitate: un lucru de care să fii entuziasmat, un loc de care să te minunezi, un om pe care să-l iubești (și, DA, acel om poți fi chiar tu!).


Nu am croșetat ideea acestui proiect luni de zile, nu am căutat răspunsuri în mintea mea, nu am avut nici măcar o vagă impresie despre ce voi face. Doar am pus o întrebare simplă!

How can I make a difference in the world? (și apoi tot ce ai de făcut este să-i spui minții tale "shut up" sau "fuck off" - eu trebuie să fiu mai dură cu ea, că se încăpățânează mereu să emită concluzii).

Am lăsat răspunsul să își găsească singur drumul spre mine. Iar acesta a apărut imediat, sub forma altor întrebări:

Ce mă face cu adevărat fericită? Să dăruiesc.

Ce pot face, ce talente am? Să scriu și să fac reportaje adevărate, despre tot felul de subiecte.

Ce îmi doresc de la viața asta? Să călătoresc.

Ce iubesc cel mai mult pe lume? Oamenii.

Ce mă inspiră? Orașele, insulele, marea, oamenii.

Ce mă emoționează cel mai mult? Un zâmbet de copil.

Ce mă face să plâng de fericire? Când văd privirea unui om, căruia îi dăruiesc ceva din suflet, fără să aștept nimic în schimb.

Ce rost am? Să fiu aici, acum, eu.

What else is possible? Invisible Us.

Iar ca să vă "dau din casă", ideea a venit cu ușurință și bucurie. Domeniul de internet (.com, da?) l-am găsit la reducere. Site-ul mi l-a făcut un om special, pe care l-am găsit "întâmplător". Prima părere a unui specialist a fost "Waw". Au fost și câțiva oameni care au reacționat "mda" la idee. Banii necesari pentru Invisible Us sunt energie. O energie pe care sunt pregătită să o primesc, indiferent ce mai aduce cu ea. Ce simt eu? This is possible! This is truly me!

Asta nu înseamnă că nu îmi repet mereu și mereu aceeași întrebare: "What else is possible?"

Invisible Us NU este un proiect. Este viața mea. Este schimbarea pe care am îmbrățișat-o. Este ceea ce am devenit eu sau, mai bine zis, este ceea ce eram eu, dar nu știam. Invisible Us este pe viață, însă nu-mi este frică de niciun fel de schimbare. Pentru că energia lumii este minunată și pentru că sunt pregătită pentru orice fel de răspuns. Mai mult, îl îmbrățișez cu drag și cu bucurie.

Sunt pregătită să primesc tot ce îmi oferă această lume.


Tu poți fi schimbarea!


Cum? Punându-ți întrebări.

Când ai fost ultima dată tu însuți?

Ce te face cu adevărat fericit?

Dacă nu ar exista limite de timp și de bani, ce alegeri ai face?

Poți trăi o zi fără să îi judeci pe cei din jur?

Ce talente ai pe care le poți dărui lumii?

Ce altceva este posibil?

Nu vreau să îmbrățișezi punctele mele de vedere. Vreau să gândești singur sau, și mai bine, să simți singur. Răspunsurile vin fără nicio urmă de îndoială.

Trăim într-o lume minunată, aflată într-o continuă schimbare. Dacă nu lași energia aceasta să te inspire, să trăiască în tine, atunci este ca și cum ai pune o buturugă uriașă într-un râu și ai aștepta ca apa să ajungă la tine. Nu se va întâmpla niciodată, știi bine, nu?

Iar visele tale sunt de fapt esența ta ca om. Dacă nu mergi în întâmpinarea lor, dacă nu te schimbi ca să le poți primi în viața ta, îți refuzi dreptul la viață, îți refuzi dreptul de a fi TU, cel minunat și unic. 




 

Tot ceea ce se naște este perfect așa cum este! Fii TU, aceasta este adevărata putere.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...