Arhitectul, muntele și joaca

Este după-amiaza devreme și mă întreb ce aș putea face. Sunt obosită, sătulă de micimile unor oameni, sătulă să încerc. Nu m-aș ridica din pat, aș lăsa lumea și timpul să se desfășoare în pacea lor și să treacă. Însă am ceva în mine care mă împinge mereu înainte. Cred că este vorba despre curiozitate. O curiozitate avidă să îmi depășesc oboseala, frica, neputința, plictiseala. Să mă ridic. Să deschid ușa și să ies afară din casă, din mintea mea...

De ce să-ți urmezi visele

Mai bine de 18 luni am lucrat la proiectul meu, InvisibleUs. Totul a început cu o idee, apoi s-a schimbat de la lună la lună (inclusiv acum evoluează și se schimbă), am crescut, am învățat, am înțeles ce vreau. Și tot nu părea să prindă un contur clar.

Viața ca în filme

După două săptămâni de plaje exotice, ape turcoaz, junglă și trăit practic în natură, când am ajuns la The Danna Langkawi, am înțeles ce iubesc mai mult și mai mult pe lumea asta: hotelurile care își respiră propria poveste, luxul boem și așezat al unei alte epoci, cinele la lumina lumânărilor și paturile uriașe cu vedere la mare. 

72 de ore în Dubai

Deși am stat doar trei zile în Dubai, orașul m-a impresionat până la lacrimi și, pot spune cu mâna pe inimă, că aș putea trăi acolo pe termen nedefinit. Mi-a plăcut cam tot: căldura intensă, clădirile agățate de cer, oamenii, prețurile, hotelurile, străzile, metroul, luxul și agitația, atmosfera de basm. Acum îi înțeleg pe cei care au ales Dubaiul să le fie a doua casă...

69 de zile pe drum. InvisibleUs - prima parte.

M-am trezit astăzi cu o fericire în suflet pe care nu am mai simțit-o vreodată. O fericire calmă, intensă, recunoscătoare, plină de sens. După 10 săptămâni pe drum, după locuri divine, după oameni și povești senzaționale, după lecții și frici, după energii și schimbări puternice - pot spune un singur lucru: "Thank YOU, World!" Iată căteva detalii, cifre, curiozități... 

Timpul și Insula Zeilor


Scriu rândurile astea de pe un acoperiș de hotel (Litus Mesten Nusa Dua), cu o mulțime de chinezi în jurul meu, luând micul dejun zgomotos, dar zâmbindu-și fericiți. Cocoșii cântă din toți plămânii, am pe masă un pahar de lapte proaspăt de la văcuțele din curte, și văd pădurile Baliului până departe, la Oceanul Indian.

O experiență de neuitat: Burj Al Arab

Prima noastră oprire din călătoria începută în luna mai a fost spectaculoasă. Un prânz de vis la Bab Al Yam, restaurantul nou și strălucitor de la piscina hotelului Burj Al Arab. Prima dată în Dubai, prima dată la Burj. Un vis împlinit!

Ziua în care am dansat pe stradă

Astăzi am să-ți povestesc despre cum devin visele realitate. Despre idei, despre imaginație, despre rolul tău în împlinirea viselor, despre dorințe, despre frică și rușine, despre împlinire, despre oamenii care apar în viața ta și ți-o schimbă definitiv. Și, mai ales, despre cum am dansat în mijlocul bulevardului Iancu de Hunedoara, într-o zi de mai... 

Mitul "casei". Debunked. We are all passengers.

Toată viața m-am luptat cu dorința de a avea o casă, un spațiu al meu, o cameră, un loc în lumea asta. De ce? Pentru că mi se părea că o casă mi-ar da sentimentul de libertate, de putere. Dar astăzi, acum, am înțeles...