De ce am plecat din Bali?

Este o duminica blanda, cu un rasarit portocaliu, cald, de inceput de toamna. Sunt in Iasi, acasa la mama. In ultimul an nu am prea scris, m-am ocupat mai mult de propriile mele emotii. Ok. Nu sunt sincera aici. Nu am putut sa scriu. Nu vedeam rostul. Insa dincolo de rezultate si asteptari (absurde!), stiu un singur lucru: eu scriu. Asta sunt. Imi aduce bucurie, pur si simplu. Si iata-ma in fata paginii albe. Tot ce vreau este sa scot la lumina povestile inimii mele.