Business-ul de a fi nomad



Daca si tu ai visat, macar o data, la o viata in care te poti misca liber prin lume, lucrand de pe laptop, acest articol este pentru tine :) 

Pe vremea cand a incoltit in mintea mea ideea asta de calatorit, habar n-aveam ca exista asa ceva ca "digital nomads". 

Bineinteles, nomazi sunt de cand lumea - oamenii au ales sa strabata pamantul traind din diverse activitati. Partea cu digitalul a aparut mai tarziu si a usurat enorm aceasta alegere - de a fi "vagabond", de a trai o viata libera, de a te bucura de lumea asta senzational de frumoasa, in ritmul si stilul tau. 

Am citit povesti despre oameni care si-au facut zeci de site-uri si au pus acolo reclame, castigand astfel bani pt calatorii. Asta se intampla acum cel putin 10-15 ani, dar inca mai functioneaza pt unii. 

Am citit despre afilieri, sponsorizari, reclame, e-commerce, vanzari (ebay, amazon & stuff), up-selling, cross-selling, digital marketing, retargeting si o multime de alte variante prin care cei pasionati de calatorii si-au implinit visele. Multe dintre ele (toate?!) le-am testat si eu.  

Sunt bloggeri care castiga peste 50K/ luna dintr-o serie de activitati pe internet. Daca te intereseaza cum fac asta, aici gasesti un articol detaliat. 


Ideea este ca de gasit - gasesti orice pe internet. Nu ai limite la carti, cursuri, blogguri, youtube si alte informatii. Mai dificil este sa alegi dintr-o astfel de piata in continua dezvoltare. 

De aceea, sfatul meu este sa te concentrezi mai intai pe ce iti place tie, cum vezi tu viata asta de digital nomad si apoi metodele/ profesorii/ ideile vor veni. 


Ca si definitie, digital nomad inseamna: sa duci un stil de viata nomad si sa faci bani muncind pe internet. Dar... exista variante - poti sa calatoresti doar 5-6 luni pe an, restul sa stai acasa si sa lucrezi. Poti sa locuiesti un an in afara si apoi sa te intorci pt o perioada. Poti sa ai un job remote cu salariu fix. Orice este posibil. Orice varianta ti se potriveste este super ok. Mereu le-am spus studentilor mei sa nu le fie frica sa sparga normele si barierele. Daca ce faci tu nu a mai vazut pamantul, cu atat mai bine. 

In cei 10 ani de cand calatoresc prin lume, am creat un fel de pattern. De obicei sunt pe drum cam 3-6 luni, ma intorc in tara, plec iar. Imi urmez sufletul, curiozitatea si inspiratia. Am "testat" si locuitul un an in Bali si a fost muuuult mai usor decat s-ar crede. 

De mica am fost independenta si cu idei ciudate, nebunesti. Nu m-am potrivit in vreun colectiv, desi am avut diverse joburi, inclusiv in corporatie. Cand mi-am dorit sa calatoresc, nu prea m-am gandit la bani, tot ce am vrut a fost sa plec, sa vad lumea. Iar oportunitatile au cam aparut. 


Partea cea mai buna a vietii de digital nomad: 


* am timp. mult, mult timp. al meu, pt mine. Merg la film la 11 dimineata. Imi beau cafeaua in parc sau in pat. Gatesc pe la 4. Pot pleca din tara in orice moment, imi fac bagajele in 30 de minute. Am invatat sa calatoresc very light. Ma descurc in orice conditii, chiar creez si manifest chestii senzationale mai rapid pe drum. 

* sunt deschisa la oportunitati. nu exista o singura usa, ca sa zic asa, pe unde pot intra banii, orice este posibil. Am zeci de variante din care sa aleg. 

* spatiu. Plec si ma intorc oricand vreau, nu depind de nimeni si de nimic. Doar de emotiile mele. Minunata Maya Angelou spunea: "You only are free when you realize you belong no place — you belong every place — no place at all." M-am luptat mult cu asta si cu lipsa apartenentei, dar este de bine, este libertate. 

* inveti enorm. Cunosti oameni care iti schimba viata sau le-o schimbi tu lor. Te antrenezi sa iti placa necunoscutul si sa il cauti. Renunti la control si perfectiune, astea nu exista pe drum. Din instinct, renunti la toate mastile si esti tu insati, pentru ca e prea obositor altfel. 


Partile mai putin bune din viata de digital nomad: 


* uneori nu stii de unde si cand vor veni urmatorii bani. NU generalizez, pt ca poti opta pt un job remote si atunci ai salariu fix. 

* tre' sa muncesti pe drum. Chiar daca ai plaja la 3 minute de casa, si in calatorii esti dependent de o oarecare rutina. Eu ma trezesc mereu fff dimineata (4-5 AM) si lucrez pana spre pranz - nu conteaza unde sunt. Insa asta nu e o regula pentru ca nu suport regulile - am zile ff pline si saptamani in care nu fac nimic. Si mi-e bine asa:)  

* trebuie sa te ocupi de firme, taxe, acte. sa fii legal, ca sa zic asa. 

* you don't belong. Cercul de prieteni de acasa ramane neschimbat, ei isi continua vietile, te "reprimesc" in mijlocul lor, insa rareori sunt interesati cum ai strabatut tu jungla din Vietnam. Tu esti cel schimbat, the freak one. Pe drum cunosti oameni senzationali, petreci momente de vis, chiar te indragostesti, apoi fiecare pleaca pe drumul lui. Si da, te deschizi si iubesti. Si da, suferi  uneori. Oricum ar fi, oricate emotii, tu esti cel castigat si bogat, pentru ca traiesti viata ca pe o aventura. 


Dintre toate de mai sus, cele mai multe intrebari pe care le primesc sunt legate... well, de partea legala. Nu e chiar my fav, dar ma descurc binisor la cifre si taxe. 

* la inceputul vietii mele de digital nomad, mi-am luat 5 joburi pe contracte de colaborare. Primeam salariu, ca toata lumea, dar imi faceam munca remote de pe o plaja din Malaysia (tin minte ca internetul era asa de prost ca puneam texte pe transfer, nu le puteam atasa la email:))). 

* apoi brusc si dintr-o data au venit sponsorizarile. am semnat vreo doua pe firmele unor prieteni, pt ca s-a intamplat totul fff repede, cu mult inainte de a fi pregatita pt asta. 

* am facur si bartere pe persoana fizica. am gasit o modalitate. 

* prin 2014 mi-am facut un SRL-D. Imi tineam singura contabilitatea (mai putin balante si bilant). Mare show a fost si cu firma, pt ca - tot asa - nu am fost deloc pregatita. Cu toate astea, am tinut-o bine, m-am descurcat. Este un avantaj sa ai SRL-D, timp de 3 ani cat "tine" statutul asta ai timp sa-ti dai seama daca merge sau nu. Ah, si se face in 2-3 zile. 

* anul trecut, eram in Bali, statutul de SRL-D expira si eu nu aveam cum sa o transform in SRL. Asa ca mi-am dorit fff tare altceva. Si am pus pe foaie: sa fie nu doar easy, fast and remote - ci AMAZING! In ziua aia, m-am intalnit cu niste prieteni dragi, le-am povestit situatia si ei au venit cu idei care mi-au schimbat viata. 

Asa am aflat despre Revolut. 

Dupa aproximativ 6 luni in Bali socotisem ca am cheltuit cam 800 euro pe taxe, comisioane de bancomat, exchange si alte kakaturi. Revolut a schimbat asta. Mi-am facut cont Premium, am primit Mastercard in 3 zile si de aici e istorie: 

* am incercat sa scot bani de la filiala a unei banci ff mari, in care aveam incredere, mi-au scuipat cardul inapoi, insa nu si banii. Revolut a acoperit suma respectiva in 2 zile (fara sa am vreo chitanta ceva, doar pe cuvant). 

* pt prima data in viata am economisit bani. Au Vaults - niste "dosare" in care poti strange bani pt diverse chestii. Plus, pot rotunji orice suma cheltuita - imi trimit "restul" intr-un cont de FUN. Super fun. 

* in septembrie anul trecut, am aflat printre primii de Metal si mi-a venit cardul acasa in 2 zile. Am lounge-uri de peste tot din lume la preturi bune, consierge, o suma mai mare lunara pe care o pot extrage de la bancomat fara niciun fel de comision. 

* transferul din contul bancar in Revolut se face cu un click si este instant. Transferul intre conturile Revolut este instant. Poti primi bani de la oricine cu un click, chiar daca ei nu au cont Revolut. Ai deocamdata doar IBAN de UK, insa vor veni si IBAN-urile de Ro. 

* ai desfasurator de plati, poti vedea pe ce si unde cheltui. este impartit pe categorii, poti tine o evidenta ff buna, cu extrase in pdf de pe toate valutele pe care le ai. 

* eu folosesc Revolut la orice, de la shopping, la travel si extragere bancomat. Acum am 2 carduri Visa virtuale (le folosesc pt Netflix, Uber, alte plati recurente online), un card Premium pe care il folosesc doar pt extrageri bancomate si un Mastercard Metal pt orice alte cumparaturi. 

* toate cardurile pot fi blocate si deblocate cu un singur click. Deci daca ai cumparat dintr-un loc mai dubios, tot ce ai de facut este sa "ingheti" cardul pana la urmatoarea utilizare. 

* eram prin Catania cand am primit pe Revolut o atentionare ca cineva din Singapore a incercat sa cumpere bilete de avion cu cardul meu (probabil am folosit vreun wifi pe la vreun hotel/ aeroport ceva). Mi-au anulat cardul pe loc, au blocat tranzactia si asta a fost. 

* acum cu Metalul am si money back, primesc un mic procent (1%) inapoi la orice cumparaturi fac. 


NU am nicio colaborare cu Revolut (desi as vrea eu:)), sunt doar fericita ca mi-au schimbat viata. 

Daca vrei si tu sa-ti faci cont Revolut, poti folosi link-ul asta - este o afiliere, daca te inscrii, eu primesc un mic comision, fara nicio plata suplimentara din partea ta (mai mult, tu primesti card gratis + 50 RON). Deci, it helps! (nu cred in metoda asta a lor de marketing, dar poate stiu ei mai bine ca mine:))


O alta informatie primita de la prietenii mei a fost despre e-Residency din Estonia. Stii tu, tara aia mica din nordul Europei care a intrecut tarile mari ale lumii in privinta metodelor de business remote. Sunt geniali oamenii! 

Iti faci aceasta rezidenta online, costa 100 euro. Dureaza cam 3 saptamani, primesti cardul la orice ambasada a Estoniei pe care o alegi tu. Apoi, in doua zile iti deschizi o firma europeana, in euro. Platesti si aici, poti sa-ti iei contabilitate. totul remote. fara hartii. fara bataie de cap. ai un procent fix la taxe si muuulte alte beneficii. 

Am cercetat si alte variante - de exemplu, in Singapore este ff cool sa ai companie. Si in alte locuri de pe glob. Insa varianta cu Estonia este cea mai simpla, rapida si buna. 

Am gasit o firma - LeapIN - care face procesul chiar mai usor si complet transparent. Eu am tot ezitat sa actionez, pana cand - minune! - LeapIn-ul s-a transformat in XOLO si ofera si o varianta de companie online, remote, fara rezidenta, cu taxa fixa de 5% din orice incasare. 

Basically, mai usor de atat nu se poate. Deocamdata!! 


Practic, daca te decizi ca ti-ar placea sa incerci stilul asta de viata, sa calatoresti, sa lucrezi pt tine, sa te bucuri de viata - solutiile apar. Si apar exact cele care ti se potrivesc cel mai bine. 

Trebuie doar sa definesti ce vrei.

* ce stil de calatorit iti prieste. (vrei un an in jurul lumii, vrei 2-4 luni, vrei si acasa si pe drum, vrei vacante mai lungi etc). 

* ce stii sa faci cel mai usor si mai bine. ce iti place. chiar daca pare banal si "nefolositor". fa o lista! 

* cum te faci cunoscut: site, prezentare. 

* business: cum intra si ies banii, cum platesti taxe, etc. 

* ce oferi: esti scriitor freelancer, coach, fashion deisgner, youtuber, yoga teacher, dance teacher, blogger, vanzator de diverse produse ale altor oameni, consultant etc. ce te-ai vedea tu facand cu placere, nu ce crezi ca "ar trebui" sa faci!! 

Nu este chiar asa de greu precum pare. Am discutat cu fff multi digital nomads si nimeni nu a stiut de la inceput ce si cum. Toti ne-am dat seama pe parcurs sau nu :)) Este o aventura! Scoala mea de digital nomads incepe pe 1 octombrie, daca te intereseaza detalii, scrie-mi un email la budeanu.ioana@gmail.com. 


Insa cea mai mare "problema" pe care am auzit-o (si a mea, de altfel) a fost increderea ca banii vin intr-un fel sau altul. Ca se poate! Ca exista solutii. Ca faci bine ce faci si ca totul se rezolva. 

Am suferit ff multi ani din viata mea de frica asta - ca n-o sa am niciodata enough, ca nu pot, ca nu ma pricep, ca nu stiu cum sa fac bani. 

Vreo 6 ani am lucrat la re-definirea relatiei mele cu banii. Lucrurile s-au schimbat uneori fff incet, alteori de la o zi la alta. Abia dupa anii astia de munca si invatare, am facut programul Make Money Your Friend! = tocmai ca sa-i ajut pe cei ca mine sa depaseasca anumite conditionari si frici legate de bani, in pasi usor de urmat si care sa schimbe lucrurile in profunzime. 


Studentii mei care au participat la primele doua editii ale cursului mi-au spus asa: 

"Am primit bani dupa primele zile de curs. Si nu asa, oricum, o suma imensa!"

"... mi-a trimis cineva din familie o multime de bani. total neasteptat." 

"Bai, Ioana. nu stiu ce sa zic cu cursul asta. M-am simtit rau la inceput, pur si simplu am vomat. cred ca am eliminat ceva:))) Apoi lucrurile s-au schimbat mult. m-am mutat in alta tara. sunt fericita!"

"dupa 2 ani de cand cautam un job mai bun, acu' dupa cursul tau, am primit un job uriassss. in alta tara, pe ce imi place mie sa fac, bine platit. ah, si nu am cautat, am primit un email :)))))))))) MULTUMESC"

"chiar si dupa 5 saptamani, nimic nu s-a intamplat. am continuat sa fac exercitiile, pt ca ma simteam bine cu ele, erau distractive. apoi... booom. am primit o mostenire. nu stiu ce sa mai zic". 


Cam asa. Ceea ce stiu eu este ca programul asta curata intensiv. Sapa in tine dupa emotii si credinte care nu-ti mai sunt de folos si pune altele in loc, mai bune, mai prietenoase cu banii. Deschide usi spre surse nebanuite de abundenta. Stiu ca ma laud, dar e bun. :)) 

Si incep o noua sesiune pe 26 august, sunt cateva locuri si garantez ca ne vom distra si transforma. Plus, ceva minuni. Incerc :) 



Orice intrebari ai pentru mine, aici sunt. 


Multumesc!!


Huge love & hugs,
Ioana
Read more
Niciun comentariu:
Etichete: , , ,

Povesti din Malaysia (1)



Am pierdut sirul intrarilor si vizelor de Malaysia din ultimii ani, insa ce nu uit este cum ma simt cand ajung acolo. Aerul greu, umed, parfumat. Aglomeratia si luminile care ma inspira. Momentele de liniste din temple. Autobuzele cu care am traversat tara in lung si-n lat si in care am fost fericita. Oamenii blanzi si buni. Hotelul meu de suflet, unde am avut parte de magie pura, unde toate visele mi s-au implinit. Plajele de pe care nu mai voiam sa plec. Lacrimile de fericire. Malaysia este tara mea de suflet si, incepand de astazi, va voi povesti despre cele mai frumoase locuri in care am fost. 

Kuala Lumpur 


Am aterizat in Kuala Lumpur pentru prima data acum 7 ani. Era un sfarsit de august, noaptea tarziu. Prima data in Asia, primul zbor lung. Habar n-aveam cu ce se mananca acest oras, nu aveam planuri, eram doar curioasa si stiam ca - poate - exista un motiv pentru care am visat atat de mult locul asta. 

Ne-au inconjurat soferii de taxi, am alergat prin aeroport pana la subsol, de unde plecau autobuzele ieftine spre oras. L-am prins pe ultimul. 10 ringgiti de persoana. Ne-am gasit un loc si n-am apucat sa respiram usurati, ca soferul a stins toate luminile si a pornit intr-o goana nebuna pe soselele orasului. 

Tin minte ca am mers cu ochii mariti de groaza aproape o ora. Pana cand, de dupa un pod, am zarit turnurile. Era fix inainte de miezul noptii, toata lumea dormea in bus, iar eu am chiuit de bucurie ca un copil de 5 ani. M-au privit cu indulgenta :) Si in momentul ala am stiut ca totul va fi bine. 


Vreo doua saptamani am cautat pe booking un hotel fain in KL. Nu stiam nimic despre oras, zone, atractii. Cand mai aveam o zi pana la plecare, am ales un hotel oarecare, dupa nume si pentru ca era aproape de Chinatown si... era ieftin. Am stat acolo vreo 3-4 nopti si am urat mancarea, m-am chinuit pe saltelele tari, mi s-a parut o cazatura. Habar n-aveam ca acolo, in camera 515, va incepe o lunga, magica poveste de iubire. 

Dupa 4 ani m-am intors de dor. Am stat tot acolo, in aceeasi camera. Si tot acolo am crosetat cele mai nebunesti vise. TOT ce mi-am imaginat s-a intamplat. Per total, cred ca am stat peste 3 luni in acel hotel, on & off. Iar acum il consider unul dintre locurile mele "sfinte", de suflet. 

In 2012 n-am inteles prea mare lucru din oras. Am fost ca tot turistu' la Petronas, la Batu Caves (big mistake:), la piata, la mall. Insa intelegerea si iubirea au venit in anii in care n-am fost in Malaysia. Din 2012 pana in 2016 (cand am revenit) s-a cladit povestea mea, emotia, pasiunea pentru mancarea lor, pentru luminile lor. 


In 2016, cand am trecut granita Malaysiei cu un bus dinspre Singapore, am stiut ca am ajuns acasa. Revederea a fost cu lacrimi si muci din aia de fericire. Si am luat tot zambetul si dorul din mine si le-am daruit pe strazi oamenilor, cladirilor, hotelurilor, pietelor, mancarii, mirosurilor fascinante. 

M-am intors in 2017 si in 2018. Acum ma simt acasa in Kuala Lumpur, stiu strazi si sunete, stiu restaurante ascunse, stiu cafenele de poveste, am fost in toate marile hoteluri din oras, stiu mancaruri unice, stiu arome si zambete si artificii si muzica. 


Iata locurile din capitala Malaysiei care mi-au furat inima: 


* Precious. Este restaurantul meu de suflet, practic as locui acolo daca s-ar putea :)) Se afla la etajul 1 in Central Market si are mancare delicioasa (chinese & malay). Rar am mai simtit atata pace si bucurie in vreun loc din lumea asta. 





* Precious face parte din brandul Old China, care mai are doua locante - un mic restaurant pe Petaling Street (cam turistic si aglomerat), si Aku Cafe, imediat dupa colt - o cafenea moderna cu preparate traditionale, carti, balcon, si cafea de vis. Acolo am mancat cel mai bun breakfast din viata mea. 


* Central Market este un fel de mall traditional, cu tot felul de matasuri, rochii, pantofi, si alte obiecte de design foarte frumoase. Este perfect pentru shopping de cadouri. La etajul 1, in afara de Precious, vei gasi si un food corner cu mancaruri traditionale malay, senzationale si la niste preturi excelente. Avantajul este ca testezi street food intr-un spatiu cu air con si curatenie. Acolo am mancat pui cu sos de cocos si turmeric, rendang si am baut un divin lapte cu sirop de trandafiri si gheata. Pure pleasure! Pe Petaling, langa Central Market gasesti un stand unde se prepara un amestec de cocos si pandan cu zahar de cocos, in bete de bambus puse pe gratar, o delicatesa. 


* una dintre cele mai Instagramabile cafenele din KL, boema, eleganta, cu o cafea divina este Merchant's Lane, tot pe Petaling Street. Ai aici si un leagan in care poti sa lucrezi sau sa bei un cappuccino sau un ceai de ghimbir, lemongrass si trandafiri. 


* In Brickfields, imediat langa autogara din KL si langa Hilton, vei gasi un mall cu de toate, inclusiv un supermarket cu mancare gatita foarte buna, dar si brand-uri de lux la etaj. Se numeste NU Sentral Shopping Center. 


* la 1 km de KL Sentral se afla The Majestic Hotel, unul dintre cele mai frumoase din Kuala. Il recomand pentru cazare, dar daca nu vei sta aici, mergi macar sa bei un ceai in gradina lor de orhidee. Mai multe poze aici. 



* Guan Di Temple (Taoist) se afla in zona Petaling si este locul meu preferat de meditatie, rugaciune si implinit dorinte. 



* o cafenea interesanta pentru expati sau daca vrei sa lucrezi ceva la laptop si ai nevoie de cafea si internet foarte bune este VCR, pe Jalan Galloway, in spatele politiei. Au si o mini-gradina cu frangipani si pisici :) 


* pe Jalan Pudu, viziteaza St. Anthony's Church, cea mai veche biserica catolica din Malaysia. 


* in Bukit Bintang (buricul targului, ca sa zic asa), am mai multe locuri preferate: LOT10 - este un fel de fast food from all over Asia, se afla la subsolul unui mall si acolo au venit chefi vestiti de pe continent si si-au deschis mici restaurante. Pretul unei portii de mancare porneste de la 10 lei. Eu am facut o pasiune pentru niste coreeni (care acum nu cred ca mai sunt acolo) si pentru chinezii care servesc meniuri combo de porc si rata. Cel putin pentru mine, mancarea lor este pe primul loc in TOP 10, the best food of the world. 


* peste drum de Lot10 ai un alt mall, Sungei Plaza si supermarketul Giant, cu preturi excelente (mai ales daca vrei sa cumperi alcool intr-o tara musulmana). 


* tot in zona am stat la The Ritz-Carlton KL, care are niste preturi excelente pentru un Ritz :) De testat ceaiul de la ora 5, este fabulos. La fel si restaurantul lor The Library. Povestea si pozele aici. 



* tot in Bukit, am stat si la Lanson Place Bukit Ceylon Serviced Residences, un loc pe care merita sa-l cercetezi inainte de a face orice alta rezervare. Are un rooftop senzational, este elegant, iar apartamentele au vedere la turnuri. Povestea aici. 


* putin mai sus, langa statia de monorail Raja Chulan, este Heli Lounge Bar, rooftop bar-ul meu preferat din KL. Decor simplu, cocktailuri bune la preturi decente si apusuri fabuloase. Atmosfera este magica :) 




* Petronas Towers - nu am urcat niciodata in turnuri, am fost doar in mall-ul de sub ele. Mi se pare ciudat sa vad Kuala fara Petronas, deci prefer vederile din cladirile inalte din zona. Parcul si Simfoni Lake sunt superbe, merita sa stai acolo la un spectacol de apa si lumini. 



* in zona am fost la o cina la restaurantul chinezesc de la Mandarin Oriental, am stat la Grand Hyatt (mai multe poze aici), am fost la celebrul SkyBar din hotelul Traders (acum preluat de Shangri-La - este fitos si pentru expati, dar merita sa mergi acolo o seara), am fost la Luna bar de pe acoperisul Pacific Regency (care acum vreo cativa ani era "the shit"), mai recomand si E&O Residences Kuala Lumpur (noi am stat la fratele lui din Penang, are 5 stele si preturi bune). 





* in zona Ampang Hilir (zona de ambasade), am stat vis-a-vis de ambasada Thai, la Ambassador Row Hotel Suites by Lanson Place, un loc de vis in care am sarbatorit Pastele romanesc cu preparate asiatice :)) 




* in zona Chow Kit, am stat la Sheraton Imperial (recomand, au o mancare divina - incearca restaurantul italian Villa Danieli, iar camerele sunt super spatioase si frumoase), si la Hotel Stripes Kuala Lumpur, Autograph Collection. 



* am fost la Butterfly Park si Gradina Botanica (fix in spate la The Majestic) - daca ai putine zile de vacanta, mai bine nu. KL Forest Eco Park am auzit ca e misto. 


* daca vrei sa iesi din KL cateva zile, mergi si tu ca localnicii in Port Dickson, zona litorala cea mai aproapiata de oras. Doar ca nu prea este plaja :)) Noi am stat la Grand Lexis, un hotel cu vile pe apa ca-n Maldive si cu podea din sticla, vedeam si auzeam valurile in camera. Insa mancarea e asa si asa, iar in Port Dickson e plictiseala maxima. 


* daca vrei un restaurant frantuzesc super romantic si frumos, mergi la Cafe Cafe, se afla la 5 minute de mers pe jos de statia de monorail Maharajalela. 



Evident, sunt mii de alta locuri interesante in KL, tot ce ai de facut este sa iei capitala Malaysiei la pas si sa descoperi propriile tale atractii. 

Ne-am pus "problema" daca am locui acolo o perioada, am prieteni care locuiesc si muncesc in Kuala Lumpur, insa am ajuns la o singura concluzie - prefer sa tin locul asta ca oras-inspiratie, oras-magic, nu ca resedinta permanenta. Ma voi intoarce iar si iar exact pentru locurile de mai sus, dar si pentru alte descoperiri. Pentru ca, trecand peste toate, cel mai mult in Kuala Lumpur imi place... cine sunt eu in orasul asta, cum ma simt si cat de inalt visez. 


In episoadele urmatoare voi povesti despre coasta de est, coasta de vest si alte locuri de suflet din Malaysia. 


Iar daca vrei sa citesti si despre alte calatorii, prin viata si business, in fiecare miercuri trimit un email cu noutati. Te astept cu mare drag, poti sa te inscrii mai jos :) 




Read more
Niciun comentariu:
Etichete: , , ,

10 ani de calatorii

8/05/2019


Undeva prin iulie-august 2009, m-am mutat in Tenerife. De ce? Habar n-am. Nu mai retin. A fost ceva instinctiv, am gasit parca un dvd cu imagini de pe insula si asta a fost. De atunci am tot umblat. 

Sunt un calator atipic, merg mai mult dupa anumite emotii decat dupa locuri de pe liste cu "top 10 best places". Ah, si mereu ma intorc, daca ceva a ramas neterminat sau daca ma chinuie dorurile. Nu-mi refuz o destinatie cunoscuta, chiar daca mai sunt muuulte alte locuri de explorat, pentru ca abia asa vad cum ma schimb eu. 

Dupa 6 luni in Tenerife, m-am reintors pe insula de vreo doua ori. Pentru inca 6 luni prin 2011 si apoi vreo 3 saptamani prin 2013. 



Intre timp, am mai explorat putin. Am facut de doua ori inconjurul Romaniei si am trait, fara indoiala, momente senzationale. N-am sa uit niciodata satul Iacobeni din Bucovina, total neplanificat. Trecem cu trenul din Gura Humorului spre Maramures, Vlad a zarit o biserica, i-am vazut sclipirea din ochi. Dupa 3 zile cu mocanita, am anulat toate planurile, ne-am urcat intr-un bus si am plecat spre Iacobeni. Si acum am pielea de gaina. Am stat in casa la niste oameni faini (nu erau pensiuni pe acolo), doamna ne-a adus cozonac, lapte si niste paturi groase, ca erau 5 grade in iulie. A fost un vis. 



Am calatorit mult in ianuarie. Prima mea capitala europeana - Amsterdam, am vazut-o pe inghet. De ziua mea am fost la Paris. In alt an, am fost in Portugalia si am sarbatorit pe plaja in Portimao, cu 25 de grade. Am fost la Istanbul. Am fost prin Asia. Super happy January! 



Luna septembrie a acestor ani ne-a prins prin Marrakech, Cinque Terre, Napoli, Kuala Lumpur, Sri Lanka, Chiang Mai, Bali, Singapore, Spania. 



Am locuit un an in Bali - insula fiindu-mi casa, si mama, si loc de transformare si de vise. 

Au fost si in tari in care nu m-as mai intoarce, fara sa am un motiv anume. Doar starea mea nu era prea buna, ma uitam cu ochii mijiti de frici, de anxietati sau doruri. N-as reveni la Paris, nu m-as mai intoarce in Maroc, nici in Sri Lanka, nici in Hong Kong sau Jakarta, nici in Iordania. Nici in Chiang Mai. 

In schimb, sunt si acele locuri care au schimbat ceva in mine. Orase in care am fost atat de fericita, incat si acum le folosesc sa-mi cresc energia si sa ma emotionez, sa plang de bucurie ca am avut sansa si am fost binecuvantata sa traiesc asa ceva. 

* Istanbul este forever in my heart. Ultima data am fost intr-un februarie de poveste, am stat pe o terasa la o cafenea, cu focuri in jur, cu cafea fierbinte si muuulte vise. Am fost la bal la Kempinski. Am stat intr-o casuta din sticla la Shangri-la si am crosetat planuri. Am lucrat cu studentii mei de pe malul Bosforului, am admirat ploaia. 



* Kuala Lumpur este ACASA. Am pierdut sirul intrarilor in Malaysia:)) Cred ca am stat peste 5-6 luni per total in KL, este locul meu perfect. Locul de vis. Pe care l-as alege again and again and again. Pentru oameni, mancaaaaaare, hoteluri, vise implinite, energie, si - mai ales - pentru cine sunt eu in Kuala Lumpur. Am stat la toate marile hoteluri, am fost in piete, am crasme de suflet, am hotelul meu budget. Plus, am fost prin Malaysia - pe coasta de est, pe coasta de vest, la resorturi uluitoare, in Penang, pe Tioman Island, pe Pangkor Island, sau in orase in care n-am vazut picior de turist. Momentele mele de fericire suprema au fost in autobuzele din Malaysia :) Este acasa si este iubire. 




* Malaga. am descoperit orasul asta in ianuarie 2019. Am fost uimita sa gasesc pe strazi ceea ce visasem eu ani si ani de zile. Este "orasul posibil". Orasul din imaginatia mea. Picture perfect! Poze de pe desktop devenite realitate. Plajele lungi si albe, florile de portocal, papagalii, centrul vechi, Mercadona, apartamentele, oamenii sportivi, esplanada, muzica, graiul dulce, curatenia impecabila, economia, zambetele. 


Plus, tot in Spania (Tarragona) am avut parte (prin 2011, cred) de cea mai frumoasa zi din viata mea. 

* Amsterdam este orasul sarbatorilor mele. Cele de suflet. Orasul in care am crescut si in care am inteles ca lumea aia pe care o visam de mica - exista. In Amsterdam m-am simtit libera. 



* Italia este tara bucuriei. Chiar am vorbit odata, de mult, cu Vlad - sa nu avem niciun an fara Italia. Cele aproape 3 luni in Catania din 2018 mi-au confirmat. Este o tara plina de candoare, de entuziasm, de pasiune, de placere. Ne-am inchiriat un palat in Sicilia si am trait. Pur si simplu. Am facut exact ce faceau vecinii nostri - am gatit mult, am iesit in oras, ne-am gazduit prieteni, am baut vin, am ascultat muzica, am vorbit tare, am fost la shopping. 



* Dubai este un oras-inspiratie. Cand merg acolo ma simt senzational de increzatoare, de puternica, de bogata, de implinita. Dubai-ul este si orasul momentelor mele de placere si rasfat - am stat la toate Ritz-Carlton-urile si Kempinski si Burj al Arab. O magie! Mereu as merge acolo. 



* Bangkok-ul si Singapore ma fascineaza. In Bangkok am fost o singura data, m-as intoarce doar punctual, dupa vreo poveste de suflet - cum ar fi sa-l cunosc pe Gaggan si sa invat despre Bangkok-ul si mancarea lui cu suflet. In Singapore am fost de nenumarate ori, este un oras-business, uneori romantic, colonial, alteori rece. Am avut momente de iubire cu Singapore, cum a fost in 2018, in februarie, cand am cunoscut o femeie uluitoare, proprietara de hotel, care mi-a spus niste chestii. Practic a redat increderea in mine si am avut parte de o conversatie cum rar mai intalnesti. In 2017, m-am indragostit de un templu din Singapore si acum cred cu tarie ca acolo toate dorintele se implinesc. 




* Bali. Hmmm. Am lasat Bali mai la final asa, pt ca - desi am locuit acolo 13 luni si m-am intors in tara de aproape un an - inca nu stiu ce sa spun despre insula asta. Uneori simt un entuziasm maxim. Alteori o durere dulce-amara. Uneori dor. Alteori nu vreau sa mai aud. Bali este altceva. Transformarea mea a inceput acolo, inca este in curs. Bali este ca o poveste de dragoste intensa si inca dureroasa. 

Exact cum scriam intr-un text de-al meu:

"After Bali, you will never be the same. 

For tourists and adventurers, for families with kids, for singles or for honeymooners - Bali is ready to offer something, or even to invent something right away.

Walking, surfing, eating, and dancing will not be enough. You will want to stop and breathe. And when you stop, the island gets you. The energy of Bali is so strong and inexplicable that you will be lost in a free fall, into an avalanche of emotions.

You will want to leave. To pause your feelings. 

And when you will be away, safe and sound, only then you will taste the real magic of Bali - a shameless, unforgettable, hard love. "





Am calatorit timp de 10 ani si habar n-am in cate tari. Au fost multe locuri pe care le-am uitat. Au fost momente intense, de stres, de ingrijorari, de lupte. Au fost si cele mai fericite zile si nopti ale vietii mele. 

Anul trecut am fost la un coach. Si i-am spus ca, pur si simplu, nu inteleg cum unii oamenii pot sa stea, cum nu doresc sa vada lumea. Mi se pare extrem de ciudat :)) El mi-a spus ca fug. Ca de fapt, fug de mine prin lume. Si am inclinat sa-i dau dreptate. Luni de zile am incercat sa-mi doresc sa fiu "normala", sa visez la o casa, la asezat, la sosiri si nu la plecari. Luni de zile am plans. Ah, poate pot si eu sa stau, sa imi pun borcane cu busuioc si sa am o pisica. 

Insa, din ce in ce mai des, si sucind "problema" pe toate partile, ajung la o singura concluzie. 

Nu, nu fug de mine prin lume. De abia in lume, pe drum, sunt eu insami. Acolo ma gasesc. Acolo sunt eu vie si puternica si treaza. Drumul ma hraneste. Drumul si lumea si infinita frumusete imi este singura casa. 

Si chiar consider ca cel mai mare talent al meu ("my secret power") este sa descoper cele mai frumoase locuri din lume. 




Daca ma intrebi ce as face pana la sfarsitul vietii. 

Daca ma intrebi ce as face daca as muri peste un an. 

Daca ma intrebi ce as face cu multi bani sau fara bani deloc. 

Daca ma intrebi cand am fost fericita. 

Daca ma intrebi cand am trait si simtit. 

Daca ma intrebi cine sunt eu si cum m-as descrie. 

Daca ma intrebi de ce sunt mandra in viata asta. 


Toate astea au singur raspuns. 

Pe drum. In lume. Urmandu-mi inima. 



Habar n-am ce voi face mai departe. Who the fuck knows?! 

Insa, dupa 10 ani de calatorii, sunt bogata. And this is enough. 


Huge love & hugs,
Ioana


In fiecare miercuri, trimit un email cu astfel de povesti unui grup fantastic de peste 2K de oameni. Hai si tu sa faci parte din gasca noastra :) Radem, plangem, invatam, visam impreuna. Let's have some fun! 



Read more
Etichete: , , ,