M-am trezit astăzi cu o fericire în suflet pe care nu am mai simțit-o vreodată. O fericire calmă, intensă, recunoscătoare, plină de sens. După 10 săptămâni pe drum, după locuri divine, după oameni și povești senzaționale, după lecții și frici, după energii și schimbări puternice – pot spune un singur lucru: “Thank YOU, World!” Iată căteva detalii, cifre, curiozități… 

1. M-am îndrăgostit definitiv și irevocabil de balinezi. Sunt cei mai calzi, mai zâmbitori, mai dezinhibați, mai spirituali și mai buni oameni pe care i-am cunoscut vreodată. 

2. InvisibleUs – prima parte – în cifre: 8 zboruri (peste 60 de ore petrecute prin aeroporturi și în zbor), un drum de 12 ore cu bus-ul din Singapore în Kuala Lumpur, 18 hoteluri, 9 plaje senzaționale, 3 orașe imense, 2 insule exotice, peste 500 de fotografii, +200 de emails schimbate cu marketeri, comunicatori și directori de branduri. La restaurante și mâncăruri am pierdut șirul…



3. Mâncarea preferată de pe drum: chicken rendang (malaysian style). Ne-am cumpărat condimentele necesare și pentru acasă, aroma este foarte intensă, ușor spicy. Este de fapt carne fiartă în lapte de cocos, cu lemongrass, galangal, ghimbir, scorțișoară, kaffir lime leaves și cuișoare. 

4. Lecția sufletului meu. 

Eram în Bali. În fiecare dimineață, majordomul meu venea cu mașina să ne ducă la micul dejun. (Susi are în jur de 30 de ani, a studiat arhitectura în Peru și acum lucrează ca personal butler la KupuKupu Ubud Bali). De fiecare dată îl întrebam: “How are you today, Susi?”. Iar el făcea o pauză de o secundă și, cu toată recunoștința, blândețea și bucuria din lume răspundea: “Veeery goood, thank you!” – pe o singură respirație, într-o singură tonalitate – a fericirii, a vieții, a insulei. 

Cum ar fi să răspundem și noi, de fiecare dată, așa?! Pentru că avem atât de multe motive să fim recunoscători, atât de multe. 

5. Lecția numărul 2: ascultă-ți instinctul, ascultă bucuria din tine. Dacă vrei ceva, cere, și apoi primește cu inima deschisă tot ce ți se oferă. 

6. Nu refuza nicio experiență, niciun dar. Nu știi unde te pot duce. 



7. Energia din Bali este reală. Am râs de ea, m-am izbit de ea, am luptat cu ea, am lăsat-o să fie, am crezut în ea, am sperat să mă vindec și și-a desăvârșit opera într-un mare stil. Voi scrie mai multe, însă tot ce ține de magia acestei insule trebuie trăit pe propria piele. 

8. Când crezi că nu ai nicio putere de decizie, mai gândește-te o dată. Când crezi că ai obținut the best you can get, mai gândește-te o dată. Visează și mai înalt, este bine să vrei mai mult, este bine să ceri, să îți dorești și să primești. Totul va fi perfect croit pe măsura ta. 



 9. Am scris pe Facebook (pe 26 mai) că mi-ar plăcea să trăiesc în Singapore. Eh, la doar două luni după asta, am primit o ofertă să rămân și să lucrez acolo. Am ales altă oportunitate, care este mai aproape de sufletul meu acum, după perioada de schimbări pe care am traversat-o (uneori foarte abrupt). 

De fapt, am ales să petrec o singură noapte într-un hotel din Dubai, în locul celor 90 de nopți în Singapore. 



10. Alte schimbări: nu mai folosesc niciun fel de medicamente, spray-uri, pastile, inhalatoare, nimic. “Prețurile, vremea, știrile, politica, bârfele” = subiecte total neinteresante, pe care nu le mai aud. Dacă cineva se plânge de ceva, mă întorc și plec sau schimb subiectul. Mă simt foarte bine oriunde (și la 2 și la 5 stele), găsesc ceva frumos în orice loc, în orice subiect, în orice om.

11. Lumea mă tot întreabă unde mi-a plăcut cel mai mult sau care este locul meu preferat. Și răspund mereu la fel: la mine în suflet, când sunt entuziasmată de ceva și plâng de fericire. Iar pe drumul ăsta am plâns mult:) 



12. Ce am pe desktop: o piscină din Bali. Ce am pe telefon: plaja viselor (Nusa Dua, Bali). Ce văd când închid ochii: orezăriile, norii, fumul, cerul, apa. De ce mi-e dor: de Susi & Diana (our butlers from Ubud). Ce nu aș mai încerca: durian, sambal (un sos din creveți fermentați) și ciocolată sărată. Hotelul de vis: o vilă privată, din sticlă, cu infinity pool și vedere la ocean – Samabe, Bali. Unde aș mai merge: Kempinski – toate! 



Ce vom face mai departe? După o scurtă pauză, ne apucăm de scris și de fotografii. Revin cu detalii și povești de pe drum. Mergem la Rihanna. Ne bucurăm de București. Ne refacem pașapoartele și ne pregătim de partea a doua. Soon. Very soon. 

Vă mulțumesc că ne sunteți aproape! 


Comments are closed.