Defintia cel mai des intalnita a libertatii este “sa faci ce vrei, cand vrei, cum vrei. Sa fii tu insuti, sa fii relaxat, sa ai de toate, sa traiesti cum iti place, sa locuiesti oriunde visezi.”

Insa aceasta este doar o definitie ambigua, generala. Pentru ca, pentru fiecare dintre noi, libertatea inseamna cu totul altceva – in mici detalii specifice, uneori obsesive, uneori exaltate, alteori duse pana la durere.

In ultimii ani am observat un pattern. Cand eram pe drum, ma simteam cu adevarat libera… pana ma plictiseam si voiam acasa. Cand ajungeam acasa, treceau cam 3 zile pana voiam sa fiu din nou pe drum, in lume.

Cand am citit ce a scris Maya Angelou – “You only are free when you realize you belong no place — you belong every place — no place at all” – am respins ideea asta. Cum adica sa nu apartii, sa nu ai un loc al tau? Nu poti trai asa, in vant, in nestire.

Insa am inteles ca exact asta faceam. Asta am fost eu intotdeauna. Cand imi doresc sa traiesc intr-un loc, ma identific total cu acel loc. Port haine ca localnicii, mananc, merg unde merg ei, fac tot ce fac ei. Si imi iau libertatea suprema de a decide cand sa plec, chiar daca doare. Uneori ma intorc, alteori nu. N-am apartinut niciodata vreunui loc cu adevarat, numai mie.

O viata mi-am cautat casa prin lume, pana la epuizare. Si, cand am inteles adevarul – ca nu exista acasa decat in inima mea, ca – de fapt – am parte de toate casele superbe ale lumii – m-am relaxat.

Ma uit in jurul meu si privesc cu detasare ce inseamna libertatea pentru altii.

Toti ne-o dorim, toti vorbim despre ea. Insa cand vine, jocul se schimba.

Unii vor bani ca sa fie liberi. Cand vin banii, isi dau seama ca se simt si mai constransi de circumstante. Unii vor case pe malul oceanului si cand ajung acolo, se plictisesc si vor mall-uri si orase mari. Unii vor un job bun, insa cand il obtin, se simt dureros de trapped. Unii vor business, insa realizeaza pe parcurs ca sunt mai mult… artisti.

Am vazut cu ochii mei pe cineva care si-a dorit libertate mai mult decat orice. Si dupa ani, a avut acea libertate. Doar ca libertatea a venit insotita de singuratate, de responsabilitati, de “negasit locul, rostul”.

Am intalnit oameni foarte bogati, cu business de vis, avand TOT. Insa tot ce-si doreau era sa se infurie, sa plece, sa lase totul in urma.

Am cunoscut calatori si expati care viseaza la sarmale si stau conectati 7 zile din 7 la stirile din Romania.

Asta inseamna, practic, sa fii deconectat de tine insuti. Nu neaparat nemultumit cronic, ci dus de valul celor din jur. Cauti in exterior ceea ce exista deja in tine. Si normal, niciun scenariu “de poveste” nu-ti va da ce cauti. Devii absent, te sustragi, cauti o iesire sau macar ceva care sa atenueze zgomotul.

Si toate astea pleaca de la o defintie prea ambigua a libertatii.

Daca ai lasa toata lumea afara, te-ai uita in tine insuti si ti-ai asculta inima – ce ar spune? Cum ar fi pentru tine libertatea asta?

Oamenii “obtin” foarte putin din ceea ce-si doresc pentru ca nu sunt specifici, nu stiu ce anume vor, ce-si doresc cu adevarat. Se lasa antrenati de realitate, se lasa purtati de viata, nu cred in liberul arbitru si nu cred ca pot avea TOT ce vor.

Nu suntem aici ca sa reactionam la realitate, ci ca sa o cream.

Libertatea este by default, exista deja in noi, este esentiala si o putem accesa in orice moment.

Mai intai ca feeling, apoi ca idee, apoi ca imagine, din ce in ce mai detaliat, mai specific, si apoi ca “noua realitate”.

Nu degeaba spun ca “whatever you focus on is what’s coming next”.

Doar ca “baaaani, casa la ocean, calatorii, un partener cool, sa scrii o carte, sa ai un business profitabil, sa iti permiti, sa faci ce vrei” – NU SUNT DETALII. Sunt niste idei aruncate in lume. Ce vezi tu pe la altii, ce crezi ca ar fi ok. Insa nu stii de ce, si ce, si cat.

Daca te intreaba cineva cati bani inseamna pentru tine libertate – ce ii raspunzi? Ai un excel? Daca nu, de ce?

Daca te intreaba cineva unde vrei sa calatoresti, stii exact ce vrei, cand, unde, unde stai, ce faci?

Daca te intreaba cineva ce inseamna business pt tine, ce ii spui? Ce ai vrea sa faci, sa construiesti, sa daruiesti?

Libertatea nu consta in cifrele din contul bancar, nu se gaseste la magazin, nici pe o plaja din Bali, nici nu se intinde pe paine si se haleste “cu de toate”.

Libertatea consta in urmatoarele:

  • sa recunosti si sa stii ca ai liber arbitru, ca poti avea absolut tot ce vrei, cu usurinta.
  • sa fii sincer cu tine si sa afli ce nu-ti place, ce nu vrei si abia apoi ce anume vrei.
  • sa stii ca meriti sa ai tot ce vrei.

Daca as avea cate un ban pentru fiecare moment cand un student de-al meu mi-a scris despre “casa aia la ocean” – as fi super bogata. Si tot asa, de cate ori le-am spus ca este doar o metafora, ca – de fapt – cauta altceva – relaxare, usurinta, sa fii ei insisi, sa faca ce le place.

Ai cunoscut pe cineva care traieste la ocean? Daca nu, ia-te dupa ce spune Clooney in The Descendants: “paradise can go fuck itself”. Locul, banii, casa aia, plaja, relatia nu inseamna nimic daca nu esti bine tu cu tine. Daca nu alegi tu pentru tine EXACT ce iti doresti.

Avem acces la o infintate de posibilitati, de realitati. Insa nu suntem deocamdata in punctul in care sa traim mai multe scenarii concomitent. Si, de aceea, este OK pentru noi sa alegem. Sa cream situatiile si experientele care ne aduc cea mai mare satisfactie si implinire. Indiferent care si cum sunt acestea. Indiferent de ce spun altii ca se poate. Indiferent de critici, de suparari, de pierderi, de suferinte.

De aceea, la Scoala mea insist pe detalii. Cine esti, ce vrei cu adevarat, ce ai alege daca ai putea avea tot si daca n-ar exista esec, ce sume, ce situatii, ce experiente concrete vrei?

Tu cum definesti libertatea? Cum se desfasoara, in cele mai mici detalii, ziua ta perfecta? Ce suma ai in cont, cum o cheltui, pe ce anume? Ce inseamna succesul PENTRU TINE, ce iti doresti sa faci concret? Cum arata pentru tine business-ul ala care e placere, si bucurie, si satisfactie? Ce refuzi sa vezi la tine? Ce faci si-ti displace si ce ai face in schimb? Ce crezi ca nu meriti si de ce?

Poate par “exercitii” desprinse din manualul unui guru. Poate sunt inutile si te intorci tot in ape tulburi. NU este nicio problema. Nu poti sta in apele astea decat pana in momentul in care doare suficient de tare. Si cand atingi punctul ala acut, o furie oarba rabufneste, dai cu toate de pamant si pleci pe drumul tau. Sau poate pe parcurs, pentru ca doare al nabii, renunti. Si abia atunci visurile tale se aliniaza, pentru ca existau deja, erau implinite, erau la usa, insa tu tineai usa cu piciorul.

Este ok sa rezisti, la urma urmei multi am facut din suferinta (si munca grea) o necesitate, o valoare, o mandrie.

Sa accepti ca rezisti viselor tale si ca doare -> inseamna sa accepti ca ai liber arbitru. A huuuge relief.

Sa faci ceva concret pentru visele tale inseamna sa-ti asumi responsabilitatea, sa fii creator si sa fii liber.

Orice iti doresti este posibil cand te simti liber, cand te simti multumit pentru ce ai deja si cand vrei mai mult.

So. Daca iti doresti sa redefinesti libertatea, sa afli ce vrei cu adevarat si sa faci ceva pentru asta, Scoala de Digital Nomads este pentru tine. Vezi daca ti se potriveste pe link-ul de mai jos.

Make your dream life a reality

DIGITAL NOMADS SCHOOL

Leave a Comment