In ultimele doua luni am avut mici “piscaturi” de furie sau iritare, ici si colo. Le-am dat atentie? Da! M-am uitat la ‘situatiile’ respective, le-am analizat logic, am tras concluzii, s-au inchis conflictele de la sine.

Insa pe masura ce se inchideau unele, apareau altele mai mari, mai “importante”, adica din ce in ce mai inconfortabile si mai dureroase, pe subiecte care imi atrag atentia cu adevarat.

Pana am inteles ca am o furie latenta in mine, pe care o halesc pe paine si bere, fara sa o simt. Ca doar eu stiu mai bine… :)) Well, nope.

Mai mult, dadeam – intr-un fel elegant – vina pe mine. Eu am manifestat asta, eu am atras asta, daca aleg sa ma simt bine o sa treaca. Si nu, nu a trecut.

Pana nu m-a durut suficient de tare, nu a trecut.

Am recitit jurnalul meu din 2017 – un an pe care il consider “the best so far”. Si ce am descoperit acolo?! Exact inainte de a mi se implini toate visurile, am fost intr-o stare super asemanatoare cu cea de acum: HUGE ANGER. Huge!! Infinite anger, frustration, irritation, sadness, resentment, pain. Si cu aceleasi ‘efecte’ fizice: balonare, durere de spate, greutate in respiratie. Feeling not good enough.

Si acum, ca si atunci, am ales sa simt emotiile astea. Oricat de “urate” ar fi ele. Metoda aleasa este scrisul, pt ca eu asta sunt si asta fac. scriu. Scriu tot, si dau afara, si injur, si ma plang, si folosesc cuvinte din alea minunate :)) Si fac asta pana simt relief, uneori o ora, alteori zile in sir.

Dupa ce simt eliberare si o oarecare pace, imi canalizez toate emotiile in creativitate, si munca, si ce-mi place mie sa fac. Fara ganduri, fara judecati, no matter what.

Functioneaza? Like a charm.

Imi dau seama ca toata viata a functionat asta, fie ca stiam sau nu ce se intampla. De fiecare data, cele mai grozave si mai magice lucruri din viata mea au venit dupa o furie uriasa. Dupa ce am dat cu toate de pamant. Dupa ce am injurat ca la usa cortului. Dupa ce am ridicat mainile in aer si am urlat cat am putut eu de tare: “I fuckin’ give up! NU mai vreau asta. I’m done!”.

Toate ‘sedimentele’, credintele limitate, atasamentele, ideile preluate de la altii, emotiile din copilarie – care ne dau o stare de not good enough, unworthiness, pain, grief, powerless = da, emotia aia de neputinta, de trapped = nu se pot rezolva cu gandire pozitiva si fluturasi pe campii.

Din neputinta, din durere, din vina si rusine NU ai cum sa ajungi la placere, si creativitate, si abundenta. Este necesar sa constientizezi prin ce treci, sa simti toate emotiile, sa fii sincer cu tine, sa le reversi – tocmai pt a face loc viselor si dorintelor tale. Ca nu au unde sa incapa, daca esti plin de bagaje din astea vechi, inghesuite, care dor.

Si, din pacate, ne comportam ca si cum am fi oale sub presiune. Deschidem putin capacul, lasam sa iasa niste abur, il punem la loc. Consideram ca furia, forta, lacrimile din noi vor dura o vesnicie, ca n-ai sa te mai opresti niciodata din durere, ca ai sa superi pe cineva, ca e ‘gresit’, ca tu esti pe pozitiv si zen, ca nu se cade sa simti toate astea.

Fuck that!

Sigur ca se cade. Asta daca iti pasa de tine si de visurile tale cu adevarat. Daca iti iubesti corpul si sanatatea cu adevarat. Daca te iubesti pe tine.

Furia te duce direct spre visurile tale. De ce? Pentru ca are forta necesara sa reverse toate ‘mizeriile’, si neputintele, si durerile.

Singura faza este ca trebuie s-o faci intr-un mediu controlat, ca nu te apuci sa iei oamenii la bataie sau sa-i spui sefului/ colegilor ce cretini sunt.

La mine functioneaza cu o foaie de hartie si multe, foarte multe injuraturi. Ii injur pe toti, si dau afara tot ce m-a deranjat vreodata. Bineinteles, singura, in timpul si spatiul meu. Si evident, fara sa dau vina pe mine, pentru ca nu exista asa ceva. Da, poti da vina pe ai tai, pe Univers, pe Dumnezeu, pe soferul ala idiot, pe colegi, pe prieteni, pe partener, pe copii, pe toti. NU TI SE INTAMPLA NIMIC. NU esti pedepsit pentru asta. Oricum ai gandit si ai simtit furia asta, oricum o ai in tine. Sa fii sincer ajuta mai mult decat “inghititul” emotiilor.

Daca lasi presiunea sa iasa la lumina, se va disipa de la sine.

Iar dupa ce frica, neputinta, durerea, furia, iritarea trec – vei ramane doar tu. Asa cum esti. Pregatit sa primesti toate darurile pe care le-ai cerut.

Ai nevoie de curaj pt asta?! Hell, yes! Insa, de cele mai multe ori, dam furia asta afara cand nimic altceva nu mai functioneaza. Si atunci se simte al nabii de bine. FABULOS DE BINE.

Putem s-o facem mai tot timpul, sa eliberam emotiile alea care vor sa fie simtite? DA!! Categoric. Asa este ideal. Insa nu avem vreo pretentie sa fim ideali sau sa traim intr-o lume ideala. Suntem asa cum suntem si asta este enough. Anytime is the best time.

(Apropo de asta, prietena mea Desirée Halaseh din Bali – are un workshop de Eliberare a Furiei Feminine pe 17 iulie 2021, de la 3 PM. Check this out!)

So. In concluzie sau ce a vrut sa spuna poetul:

  • daca simti ca ai blocaje in diverse domenii din viata ta, simti ca nu te poti misca, ca nu poti schimba ceva.
  • daca ai iritari, furii, enervari mici si dese. daca apar tot felul de situatii care te exaspereaza sau te scot din minti pe parcurul unei zile.
  • daca ceva doare profund si nu stii ce.
  • daca vrei un business, vrei succes, vrei bani, vrei iubire si te simti cumva blocat intr-o stare de neputinta, de tristete.
  • daca amanarea este starea ta ‘naturala’ – amani la infinit toate visurile, toate placerile tale in favoarea altora (parinti, clienti, parteneri, copii).
  • daca stii ca suferi de sindromul “nice guy” sau “good girl” – faci pe plac altora ca sa obtii liniste/ pace/ siguranta/ apreciere/ validare.
  • daca suferi de sindromul impostorului – niciodata nu te simti suficient de bun, esti perfectionist, esti mereu in urma, nu meriti chiar acum, de ce tu?!
  • daca este vreun subiect fff sensibil in viata ta (ca banii, sexul, parintii) si nici macar nu vrei sa te uiti acolo.

Atunci ca sa poti sa treci la nivelul urmator –

  1. constientizeaza cum te simti. NU te mai ascunde. Emotiile nu sunt aici sa te faca sa suferi, ci sa se elibereze. Fii sincer cu tine! Recunoaste cum te simti.
  2. simte tot pana la capat. Nu mai pune capacul pe aburul ala. Da tot afara. Enerveaza-te. Fa-ti timp sa scrii tot ce te deranjeaza. tot. Bonus: daca injuri ca la usa cortului 🙂
  3. fa asta atat cat simti. o ora. doua zile. trei luni. pana cand in tine se nasc – o noua pace, o eliberare profunda, un calm si o claritate divine.
  4. abia apoi pune toate emotiile astea la treaba. creeaza. fa-ti un business. indrazneste.

Daca ma bazez strict pe experienta mea si a studentilor mei – succesul a venit aproape imediat dupa o astfel de eliberare – sincera, profunda, cu muci si lacrimi, cu adevar fata de propria persoana.

De ce? Pentru ca atat de tare fugim de aceste emotii si atat de frica ne este sa le simtim, incat punem o presiune imensa pe noi. Nimic nu mai incape intr-o oala plina. Nimic. Si cand incepi sa dai afara, toate darurile care te asteaptau cuminti sa te eliberezi vor veni peste tine. Insa nu poti da afara decat simtind. Recunoscand unde e buba.

Si tinand cont de toate astea – am hotarat ca inainte de a incepe efectiv scoala de vara (pe 17 iulie) – vom lucra la eliberarea de emotii. Iti voi spune pas cu pas ce sa faci, unde sa te uiti, cum sa faci totul cat mai bine pentru tine.

Iar apoi implinim visuri. Alea, cele mai mari, care te asteapta!

De abia astept sa facem minuni impreuna. Detalii si inscriere pe link-ul de mai jos.

6 pași simpli pentru a-ți împlini orice dorință

Descarcă acum acest mini-curs gratis și învață cum să-ți împlinești visurile urmând o strategie super simplă și clară.

Multumesc!

Huge love & hugs,

One Comment

  1. Pingback:"Ce mult te-as iubi, daca m-ai lasa sa te iubesc!" - Ioana Budeanu

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *